Bine ați venit în căsuța mea virtuală.
Bine ați venit în căsuța mea virtuală. Bucuroasă de oaspeți Eu sunt Loredana și sunt mamă de Matei din 4 iulie 2015. Jobul meu de dinainte de a deveni mamă nu avea nici o legătură cu scrisul, din contră, era pură matematică și logică. Pasiunea pentru scris a existat din totdeauna, însă am început să aștern rânduri pe hârtie abia după ce am cunoscut emoțiile maternității. Matei a fost punctul de pornire pentru a mă reinventa, și în același timp pentru a deveni cine sunt cu adevărat focusăm asupra lor
Citește mai departe
Unul dintre cele mai importante și mai bune lucruri pe care mama îl poate face pentru binele copiilor ei, este să se îngrijească pe sine. Fizic și psihic. Pentru că îngrijirea mamei face parte din îngrijirea copiilor ei.
Dacă mama nu este bine, copilul nu este bine. Copiii își ghidează comportamentul după reacțiile mamei. Urmăriți orice copil din lumea asta, cum este el în preajma mamei, și veți înțelege fără alte explicații.
Din iubire și din dorința de a face cât mai multe pentru familiile lor, mamele tind să se lase pe ultimul loc. Ele îngrijesc copiii, soțul, casa, și se întâmplă ca rândul lor să vină poate la ore târzii. Sau poate niciodată. Lasă, data viitoare…
Nu știm să respectăm alegerile oamenilor.
A fost mai întâi Delia, care a declarat că nu își dorește copii. Și toată țara și-a pus mâna la gură, într-o uimire scandaloasă, ca și cum ar fi spus o blasfemie.
Un val de păreri nesolicitate de altfel de către Delia, a inundat online-ul și toată presa. Altă știre mai importantă nu exista la vremea aceea. Un domn chiar a declarat în online că nu-i o femeie care merită luată de nevastă, pentru că masculii au nevoie să lase urmași. Stai, cum?! Oare l-o fi întrebat Delia ceva?
Se pare că în alte state luna aprilie este luna conștientizării și prevenirii abuzului față de copii. Am primit astăzi un e-mail legat de acest lucru. Am fost curioasă să aflu cum de au stabilit luna aprilie, și am început să caut știri legate de acest subiect.
Și tot căutând, am ajuns la această știre:
Dalai Lama și-a cerut scuze după ce a fost filmat în timp ce săruta pe gură un băiețel, căruia i-a cerut apoi să îi „sugă limba”.
Stai, cum?!
Știrea a fost publicată de CNN, apoi preluată de mass-media la nivel internațional.
A. este o mamă din comunitate. O știu de ceva timp, poate chiar ani, cine a mai ținut socoteala?
Am vorbit de câteva ori, dar fără să-mi împărtășească vreodată povestea ei. Așa se întâmplă când nu putem vedea dincolo de ecrane. Primim și luăm atăt cât ne oferă omul…
De curând însă, mi-a scris. M-a rugat să îi acord o portavoce pentru mesajul ei, pentru povestea ei, pentru dorința ei de a ajuta mai departe alte mame, pentru că și ea a primit la rândul ei ajutor. Deși la început, s-a luptat singură, cu mâinile goale.
Aceasta este o poveste terapeutică, pe care am auzit-o și eu la rândul meu, la un moment dat. Merită împărtășită, cu siguranță. Am mai adaptat-o eu, în câteva locuri, întrucât nu o pot reproduce cu exactitate.
A fost o dată un peștișor care trăia într-un acvariu. Iar în acest acvariu, nu mai curățase nimeni apa de ceva vreme. Și mizeria se tot aduna, apa se îngălbenea. Peștișorului îi era tot mai greu să respire, să se odihnească, să trăiască.