Te-aș fi ținut în brațele mele o viață întreagă.

Te-aș fi acoperit cu ele, ca să nu simți frigul, să nu te bată vântul, pentru ca nici un fir de praf să nu se așeze pe pielea ta moale și curată.

Te-aș fi ținut în brațele mele o viață întreagă, ca să te apăr de durere, de amăgire, de minciună, de frică, de rele.

Te-aș fi acoperit cu ele, ca să nu simți spaima, neputința, greul. Dar nu aș fi făcut decât să mă apăr pe mine, avându-te pe tine drept scurt. Pentru că dându-ți ție drumul, este ca și cum mi-aș arunca inima la picioarele unei turme de elefanți speriați, sperând să nu fie rănită. Citește mai mult...

Este Sâmbăta Mare, pe la 6 după amiază. Ouăle erau gata vopsite și decorate cu abțibilduri și urechi de iepuraș, de cu o zi în urmă. La fel și cozonacii și checurile erau și ele gata.

Înfășor sarmalele, ultimele de pregătit pentru masa de Paște, pe care să le las să se gătească peste noapte, așa cum le pregătesc în ultimii ani.

Copilul se joacă în sufragerie, când îl aud spunându-i lui taică-su: Citește mai mult...

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.