Familia este cheia către fericire

Nu aștepta până când…

18 mai 2021
Postat de Mamă de Matei în Familia este cheia către fericire
0
Nu aștepta până când...
Dragă soțule, /dragă tată, /dragă prietenă,

Nu aștepta.

Nu aștepta până când pică epuizată.

Nu aștepta până când nu mai este loc de nicio farfurie în chiuvetă.

Nu aștepta până când a trecut ora mesei și copiii nu au mâncat.

Nu aștepta până după ora băii.

Nu aștepta până când ea cedează, deși semnele oboselii de mult se citeau pe chipul ei.

Nu aștepta până când nu mai poate și firele zilelor și nopților i se destramă. Citește mai mult...

Ca să mă trezesc lângă tine, mami!

17 ianuarie 2021
Postat de Mamă de Matei în Familia este cheia către fericire
0
Ca să mă trezesc lângă tine, mami!

Azi noapte am lucrat până târziu, la 3 jumătate am reușit să mă bag în pat. Am hotărât că dorm în sufragerie, ca să mă pot odihni. În cazul în care Matei se trezește peste noapte, să se răstoarne peste taică-su. Măcar soțul meu doarme lemn noapte și nu simte nimic. Eu la prima foială sunt sus… Le simt pe toate.

La nici o jumătate de oră după ce am închis ochii, am auzit lipăieli de piciorușe goale. Am deschis un ochi pe furiș și l-am văzut pe M. venind spre mine, cu leneșul de pluș în mâna dreaptă, pe lângă corp. Așa că am ridicat pătura, l-am luat în brațe și am dormit până dimineața. Nu înainte ca M. să îmi șoptească încântat „Mami, afară ninge cu fulgi mari și pufoși”. L-am strâns mai bine în brațe, mi-am sprijinit capul jumătate pe pernă și jumătate pe umărul lui și amândoi am adormit mulțumiți. Citește mai mult...

Și apoi Dumnezeu a creat tatăl

15 ianuarie 2021
Postat de Mamă de Matei în Familia este cheia către fericire
0
Și apoi Dumnezeu a creat tatăl

Dumnezeu a creat mai întâi mama, și a fost bine. Mama este începutul, mama este viața de aici, și de dincolo, înainte de începutul lumesc.

Și Dumnezeu a privit către mamă și către puiul ei, înduioșat de îmbrățișarea lor caldă, perfectă, apoi a spus: Voi înfășura în jurul vostru scut din aripi de înger. Puternic pe dinafară, care să vă protejeze, dar în același timp, cald pe dinăuntru, care să vă completeze iubirea și sufletul familiei. Citește mai mult...

„Micuța mea,

Demult am tot vrut să-ți scriu, într-una din acele seri după o ieșire cu prietenii când simți că lumea e a ta. Am vrut să-ți aștern la picioare fericirea pe care o simte cuceritorul, așa cum se întâmpla pe vremea Regelui Soare. Numai că de fiecare dată eram prea obosit de atâtea țipete și mă duceam să mă culc.

Astăzi însă vreau s-o fac pentru a simți acea plăcere încă străină ție, acea plăcere de a trece de la prietenie la iubire, de la putere la tandrețe. În seara aceasta, te iubesc într-un fel pe care tu nu-l cunoști la mine: nu sunt nici slăbit de atâtea călătorii, nici copleșit de dorința de a te avea lângă mine. Îmi stăpânesc dragostea pentru tine și o transform într-unul din acele elemente care mă clădește. Mi se întâmplă mai des decât vreau să recunosc, însă rar atunci când îți scriu. Citește mai mult...

Ok, o să spun de la început, că nu este vorba despre documentul oficial prin care două persoane îl semnează la oficiul stării civile. Este vorba despre comuniune, despre a împărți greutățile și bucuriile, despre a fi o familie.

Cuplurile au câteva cumpene de-a lungul vieții. Unii mai multe, altele mai puține. Este ceva firesc, sunt împreună într-o călătorie, în care, pentru a ajunge cu bine la destinație, fiecare trebuie să învețe. Să învețe să asculte, să aline, să susțină, să pune limite, să iubească. Să învețe să și tacă uneori, să recunoască că a greșit, să își ceară iertare, să fie acolo pentru celălalt, să se bucure pentru celălalt și să primească bucuria celuilalt pentru el. Atât de multe sunt învățat, chiar și până la sfârșitul vieții. Citește mai mult...