Bine ați venit în căsuța mea virtuală.

Bine ați venit în căsuța mea virtuală. Bucuroasă de oaspeți Eu sunt Loredana și sunt mamă de Matei din 4 iulie 2015. Jobul meu de dinainte de a deveni mamă nu avea nici o legătură cu scrisul, din contră, era pură matematică și logică. Pasiunea pentru scris a existat din totdeauna, însă am început să aștern rânduri pe hârtie abia după ce am cunoscut emoțiile maternității. Matei a fost punctul de pornire pentru a mă reinventa, și în același timp pentru a deveni cine sunt cu adevărat focusăm asupra lor

Citește mai departe

Micul meu mare,

Prima zi din viața ta a fost cea mai frumoasă zi din viața mea. Și încă nu a venit ziua care ar putea să încerce măcar să o egaleze.

Oricâte rânduri aș așterne tot nu aș putea să acopăr în cuvinte dragostea pe care ți-o port. Aș așeza la picioarele tale fericirea pe care o simt dar tot pământul nu ar putea să o cuprindă.

Te iubesc în serile geroase de iarnă în care căldura familiară a casei ne este loc de joacă. Și în diminețile în care crâmpeie aurii de soare ne bat în geam iar noi încă nu ne putem despărți de dulcele somn. Te iubesc în vis, te iubesc în timp ce spăl rufe ori atunci când mănânc înghețată. Termenul de permanență cu siguranță de inima unei mame a fost creat. Citește mai mult...

Nu am făcut retrospective. Nici nu am cântărit ce a fost. Nu mi-am setat rezoluții și nici nu mi-am programat scopuri de îndeplinit. Însă ce voi putea să fac mă voi strădui să fac cât mai bine.

Pentru fiecare zi din anul ce vine îmi doresc să ne găsească sănătoși. Să ne trezim dimineața iar ochii mei somnoroși să întâlnească celelalte perechi de ochi, la fel de somnoroși, și să fiecare să vadă în ei sclipirea de bucurie și de binecuvântare, căci suntem împreună. Citește mai mult...

De câțiva ani, am observat o tendință. Oamenii nu se mai pregătesc pentru Sărbători așa cum o făceau o dată. Sau așa cum ne amintim și noi, din copilărie. Femeile spălau casa pe dinăuntru și o văruiau. Bărbații curățau pe afară și dereticau pe lângă casă.

Rudele se strângeau laolaltă din toate colțurile țării și găteau bunătăți din care gustau practic de două ori pe an. De Paște și de Crăciun. Copiii alergau prin casă și pe afară, uneori intrau pe furiș în camerele mai friguroase, unde nu se făcea focul, și astfel câțiva biscuiți dispăreau ca prin farmec. Citește mai mult...

Cine o fi inventat modul acesta de educație, nu știu. De fapt știu, dar o să tratez acest subiect într-un alt articol. Tot atunci voi scrie și despre motivele pentru care există o discrepanță atât de mare între stilurile de educație transgeneraționale. Altfel, cine încă mai crede că trimisul la colț are rezultate bune, nu crede bine. Sunt muult mai multe alternative mai sănătoase, pe termen lung, zic. Și mă refer atât la sănătatea părinților cât și a copiilor. Citește mai mult...

Mai lasă-l, cât e mic.

5 decembrie 2019
Postat de Mamă de Matei în Maternitate
0
Mai lasă-l, cât e mic.

Mai lasă-l, cât e mic.

Mai lasă-l să-și afunde dimineața năsucul în perna moale și caldă. O să aibă tot timpul din lume să se grăbească oriunde.

Mai lasă-l să se ascundă sub pătura care-l protejează de frigul de afară, și de tot ceea va urma.

Mai lasă-l să se agațe de gâtul tău, să-și găsească loc lângă inima ta, locul cel mai liniștitor din lume.

Mai lasă-l să-și asorteze bluza de Spiderman cu pantaloni de fâș și papuci.

Mai lasă-l să fie uimit de tot ceea ce descoperă. Lasă – i bucuria lumii și a vietii, nu îi risipi magia. Va avea vreme suficientă să fie și dezamăgit. Citește mai mult...