Bine ați venit în căsuța mea virtuală.

Bine ați venit în căsuța mea virtuală. Bucuroasă de oaspeți Eu sunt Loredana și sunt mamă de Matei din 4 iulie 2015. Jobul meu de dinainte de a deveni mamă nu avea nici o legătură cu scrisul, din contră, era pură matematică și logică. Pasiunea pentru scris a existat din totdeauna, însă am început să aștern rânduri pe hârtie abia după ce am cunoscut emoțiile maternității. Matei a fost punctul de pornire pentru a mă reinventa, și în același timp pentru a deveni cine sunt cu adevărat focusăm asupra lor

Citește mai departe

Care este cel mai bun stil de parenting?

13 noiembrie 2018
Postat de Mamă de Matei în Familia este cheia către fericire
0
Care este cel mai bun stil de parenting?Care este cel mai bun stil de parenting?
Care este cel mai bun stil de parenting?

Întrebarea aceasta cred că a fost purtată de milioane de voci. De la dezbateri până la presupuneri, ori poate pur și simplu te întrebi dacă ceea ce faci tu este bine sau nu.

Înainte de orice, cred că ar fi indicat să cunoaștem care sunt totuși stilurile parentale? ( adică de parenting, dar pe românește). Mai înainte vă rog să țineți cont  că există două componente foarte importante care definesc stilurile de parenting: Afecțiunea pe care părintele o manifestă sau nu și cerințele, așteptările, realiste pe care le are de la copil. Deci părintele trebuie să iubească și să ceară. În funcție de aceste componente, există patru mari categorii: Citește mai mult...

Nu te-ngrijora copile, mama nu fuge de tine!

12 noiembrie 2018
Postat de Mamă de Matei în Maternitate
1
Nu te-ngrijora copile, mama nu fuge de tine!
Nu te-ngrijora copile, mama nu fuge de tine!

Săptămâna trecută copii au avut vacanță de la grădiniță. Cel puțin al meu a fost :))  Bona nu este o variantă momentan, așa că duminică seara am adus-o pe mama, într-un concediu la capitală.  Este o încântare desigur, pentru bunici, timpul petrecut cu nepoții. Știm  însă că plecatul mamei de acasă nu este chiar o plăcere pentru nimeni.

Când părinții mei mă lăsau în vacanțe la țară, scena era de fiecare dată aceeași. Bunicii mă duceau  undeva în spatele casei, ca să nu-i văd plecând, de parcă eu nu știam ce se întâmplă. Știam, dovedeam asta la fiecare plecare a lor, pentru că plângeam și urlam cât mă țineau plămânii. Și mă țineau,  îmi amintesc asta. Citește mai mult...

Cum poți avea luna chiar la tine acasă (P)

25 octombrie 2018
Postat de Mamă de Matei în Recomandari
0
Danonino

Nu este nici un fel de glumă. Luna, meteoriții, constelațiile, galaxia toată, toate se învârt în sufrageria noastră.  Dino este cel care a făcut să fie posibile toate acestea. Vă povestesc  imediat cum.

Știam de câteva zile despre noua campanie Pornește în aventura spațială cu Dino (campanie educațională interactivă)– însă am așteptat week-eundul ca să ne jucăm, să avem timp suficient pentru descoperit. Și a fost numai bine, căci duminică dimineață a fost foarte frig, vântul a bătut cu putere și nu a fost chip să putem rămâne în parc. Citește mai mult...

O zi rece de octombrie

22 octombrie 2018
Postat de Mamă de Matei în Fără categorie
0
zi rece de octombrie

Mă izbesc de mal. Ori valurile se sparg de picioarele mele reci?

Stâncile sunt val de gheață și abia reușesc să îmi țin echilibrul. Nu îmi amintesc drumul până aici. Vântul mă înfășoară, cerul este negru, apa învolburată.

Furtuna este aproape. Fusta mea de in, care până mai devreme îmi ascundea atentă gleznele, acum  pare că vrea să dezlipească de mine, vântul îi este complice. Încă un pas și mă predau mării. Citește mai mult...

10 minute de răbdare ori 30 de furtună?

20 octombrie 2018
Postat de Mamă de Matei în Uncategorized
0
10 minute de răbdare ori 30 de furtună?

Cei care ne bucură sufletul cel mai tare și care ne aduc cele mai mari bucurii sunt cei pe care îi iubim cei mai mult. Dar tot ei sunt cei care ale căror comportamente ne întristează cel mai mult, tocmai din aceleași motive. Suntem foarte implicați în relațiile cu ei, și de aceea ne aprindem mai ușor. Poate fi soțul, copilul, prietenul.

10 minute de răbdare ori 30 de furtună?

La asta mă gândesc de fiecare dată când mă înfurii. Pentru că da, și eu mă înfurii des. Toți facem acest lucru, într-un fel sau altul, pentru că este uman și real. Asta-i realitatea. Cu rate de plătit, cu luna care rămâne prea multă până la salariul următor, cu oboseala după serviciu, cu gătitul, curățenia, și copilul care nu vrea pantalonii/fustița aia. Cauze sunt o mie, știm deja. Citește mai mult...