Categorie: Fără categorie

Fără categorie

Jurnal de spital- Ziua a doua

imunitate
Jurnal de spital- ziua a doua

19 ianuarie

Ne-am internet aseară.  În jur de ora 22 am urcat în salon, după trei ore de așteptat în gardă. Am nimerit într-un salon cu doar două paturi, ceea ce a fost foarte bine, întrucât nu a trebuit să împărțim baia cu prea multă lume. Ne aflam totuși la Victor Babeș, spitalul de boli infecțioase.

Seara de joi s-a încheiat în sfârșit, cu Matei dormind ghemuit lângă mine. A avut o seară grea, în care printre altele,  o oră a îndurat montarea unei branule. read more

Fără categorie

Jurnal de spital. Ziua întâi

imunitate
Jurnal de spital

18 ianuarie 2017

Este trecut de 12 jumătate noaptea. Plânsul unei fetițe străbate holul lung și alb. Glasul mamei ei se aude șoptit și neputincios: „gata, puiul mamei, gata…” . Îmi așez mâna stânga pe Matei și îl mângâi ușor. Ce bine că în sfârșit a adormit. Se cuibărește mai bine lângă mine, și mormăind, își întinde brațul peste mâna mea. Mâneca bluzei îi alunecă ușor și încă o dată realizez unde ne aflăm atunci când branula se descoperă pe brațul lui mic și încă pufos. read more

Fără categorie

Părinte în era tehnologiei

Cum punem limite sănătoase în relația copiilor cu tehnologia

Numai părinte să nu fii în era tehnologiei. Pentru că nu aș vrea să demonizez totuși tehnologia, aș spune că este un lucru necesar, având în vedere că toată evoluția ce va veni de azi înainte, se va baza în foarte mare măsură pe această parte tehnică. Însă cât și cum, și unde ar trebui trasată limita astfel încât să nu dăuneze? Voi povesti în continuare ce am aflat la conferința Social Moms „Părinții, copiii și tehnologia”, de pe 9 martie, care a avut ca temă modul în care tehnologia poate fi folosită în mod pozitiv şi sigur de către copii şi rolul părinţilor în acest proces. (Conferinţa a fost urmărită de către cei 150 de părinţi aflaţi în sala şi de alţi 23.000 de persoane conectate online la transmisiunea live.) read more

Fără categorie

În brațele mamei se află Raiul

Lăsați-vă brațele deschise pentru copii atunci când:

-sunt obosiți / triști / fericiți / frustrați

-au nevoie de afecțiune sau își doresc să își exprime afecțiunea

Nu există prea multă iubire. Cum am putea să ne îngrijorăm că tocmai iubirea ar putea fi de prisos? Dragostea pe care le-o arătam copiilor noștri nu răsfață, nu șantajează, nu strică, nu amenință, nu face rău nimănui. Să nu vă fie teamă să îi dezmierdați ori să le permiteți să se culcușească la pieptul vostru. read more

Fără categorie, Viața la creșă

Viața la creșă-episodul întâi

Deși Matei a început de ceva vreme să meargă la creșă, de cinci luni mai exact, abia acum am reușit să aștern câteva rânduri cu impresii. Pentru că nu pot cuprinde toată povestea într-un singur articol sau dacă aș încerca, cu siguranță ar fi unul foooarte lung, am decis să scriu pe episoade despre cum s-au desfășurat lucrurile, pentru el și pentru noi, părinții.

Înainte de a povesti primul episod precizez că Matei era și este un copil foarte activ, foarte sociabil, era înnebunit după copiii din parc iar creșa pe care am ales-o este una de stat. În clipa în care am decis să îl înscriem eram foarte hotărâți, rumegasem situația foarte mult, găsisem destule argumente favorabile să procedăm astfel. read more

Fără categorie

„Sfânta palmă „, temelia bunei-creşteri?

Probabil că acum deschid cutia Pandorei însă simt nevoia să vorbesc despre asta, posibil din cauza a ceea ce întâlnesc în mediul online, dar și pe stradă, în vecini, la televizor.  Vreau să aflu ce părere aveți voi despre acest subiect și ce abordare găsiți mai potrivită?

Vorbeam zilele trecute cu niște colege, și le mărturiseam entuziasmată că mi se pare că toată treaba asta cu creșterea dar mai ales cu educația copiilor merge în direcția bună, că tot mai mult se încearcă o conectare părinte-copil și nu înăbușirea părerii sau sentimentelor copiilor. Am primit cumva o palmă peste față, la figurat desigur, dar nu pot spune același lucru și despre miile de copii care o primesc zilnic posibil de câteva ori pe zi, când mi-au spus că visez frumos, că realitatea este alta. Și aveau dreptate. În România 2017 încă se poartă palma la fund sau peste față, căci asta înseamnă educație, iar restul care consideră altfel, reprezintă de fapt o minoritate. Și într-o oarecare măsură, cred că este de înțeles. read more

Fără categorie

Despre povești și spectacole.

Despre povești știm deja cât de importante sunt în dezvoltarea aptitudinilor cognitive, dar mai ales rolul acestora în înțelegerea concepțiilor de viață de către copii.

Cunosc mulți părinți care evită să meargă cu copii la spectacole de teatru pentru copii, pentru că aceștia nu au răbdare, plâng sau se foiesc. Sfatul meu este să începeți ușor ușor, totul se învață. Exemplu este chiar Matei, care o dată la două săptămâni la creșă, are teatru de păpuși.  La primul spectacol a plâns, la al doilea a urmărit povestea din brațele educatoarei , iar de la al treilea deja se distrează maxim. Ideea este să îi acordați copilului oportunitatea de a se învața să se comporte intr-un anume loc. Este valabil și pentru restaurante, nunti, sau alte evenimente. read more

Fără categorie

Povestea coșului de rufe întotdeauna plin. Pură coincidență sau un plan bine stabilit al bebelușilor?

Eu cred că în casa noastră locuiesc persoane pe care nu le întâlnim niciodată. Altfel nu înțeleg cum coșul nostru de rufe este plin în fiecare zi. Oh, stai puțin… Cred că motivul este altul….

Să reiau povestea mea…. A doua zi aveam examen și îmi căutam tricoul preferat.Îmi oferă tot timpul o stare de bine, așa că îl căutam, ca să îl așez alături de blugii comozi în care mă simt relaxată. Este musai să fiu astfel, ca să mă pot concentra mai bine asupra subiectului despre care trebuie să scriu, așa că scotocind, i-am dat deoparte pe cei cu talie înaltă, care mă arată mai subțirică, dar care mă fac să respir mai greu. Anyway… Tricoul nu l-am găsit totuși, deci cu siguranță trecuse deja la hainele de spălat. M-am îndreptat către coșul de rufe, plin, desigur, și după muuuulte haine de bebeluș-todller-în-devenire, am ajuns și la cele câteva haine ale noastre, de părinți. „Yey, iată-l!”  îmi zic. „Hai, fuguța , la spălat cu tine! Mâine trebuie să îmi porți noroc, că la cât de grea este materia asa, doar un noroc mă mai poate ajuta să trec…” Așa că mă întorc după detergent și mă împiedic de muntele de body-uri, bluzițe și pantalonași, care zăceau la picioarele mele.  Cum este posibil totuși? Am spălat acum trei zile. Ce se întâmplă? read more

Fără categorie

Despre colici. Cum se manifestă și ce remedii pot ajuta la calmarea bebelușilor

Nu cred că este om pe acest pământ care să nu fi auzit de colici. Deși colici avem și noi, oamenii mari ( colica biliara sau renală, sper că voi nu ați experimentat nici una, eu am avut de-a face cu cea de-a doua), cel mai adesea când ne gândim la colici, ne gândim la nou-născuți.  Practic, colica este un termen general pentru o durere vie, puternică, care apare intermitent, în valuri, având perioade de accentuare, foarte intense și perioade de scădere în intensitate a durerii, pentru ca să se repete la un anumit interval. read more

Fără categorie

Parentingul=autoeducarea părintelui

sapte ani de acasa

Am citit multe cărți. Beletristică, psihologice, de parenting. Însă mai mult decât atât, experiența mea de mamă, de părinte, dorința de a crește un om sănătos, de a oferi un start bun în viață, toate acestea m-au condus către o concluzie, la care știu sigur că orice părinte a ajuns, într-un mod mai mult sau mai puțin conștient. În opinia mea, parentingul înseamnă de fapt autoeducarea părinților. read more