Fără categorie

Înainte de a citi mai departe, vă anunț de la început că articolul este legat de o știre despre abuzul unui copil. Deci dacă nu doriți să citiți, puteți închide articolul acum.

.

.

Chiar ieri îmi apăruse în feed-ul de pe Facebook, un apel către populație. Era vorba despre portretul robot al unei copile. Apelul se făcea către oricine poate recunoaște fetița din portretul robot.

Nu știam despre ce este vorba. Mă gândeam că poate fi despre un copil dispărut. Şi că poate cunoscuții nu au reușit să ofere decât câteva semnalmente, în loc de o fotografie. Că poate nu aveau una recentă, că poate au pățit vreun necaz și le-a ars casa, șamd… Citește mai mult...

S-a întâmplat ca ieri să nu mă simt prea bine. Oboseala ultimelor două săptămâni m-a cam dărâmat. Așa că am rezolvat doar urgențele și în restul timpului am stat cât mai mult ghemuită, sub pătură.

Apoi au ajuns băieții acasă. Am primit îmbrățișări, pupici, o limonadă rece și gustoasă, și ne-am uitat la desene.

Apoi soțul a pregătit cina, am vorbit despre cum a fost ziua fiecăruia. Matei a fost bucuros că s-a reîntâlnit cu colegii și ne-a povestit despre cântecelul nou învățat, în care litera R este nătăfleață. Și a râs de fiecare dată când a spus „nătăfleață” :)) Citește mai mult...

Să citesc în anul 2021 propoziția „900.000 de copii români sunt deconectați în acest moment de școală” mi s-a părut un lucru de necrezut.

Din păcate însă, pandemia și școala online chiar au deconectat la propriu copii de învățământ. Foarte mulți copii din mediul rural sunt nevoiți să renunțe la școală pentru că nu au acoperite nici nevoile de bază. Nu au haine, nu au caiete, nu au manuale, nu au telefon de pe care să se conecteze la orele online. Nu au bani de școală într-un sistem de educație care se prezintă a fi gratuit pentru copii. Citește mai mult...

Nu știu dacă au ajuns și la voi imaginile cu pacienții din spitalul Județean de Urgențe Reșița Dacă nu au ajuns, vă las imediat un link, ca să înțelegeți despre ce vorbesc, aici.

Imaginile sunt tulburătoare, vă anunț. Mie în mod clar mi-au îndodat stomacul de revoltă. Cum să să fie posibil, ca într-un SPITAL din anul 2020, pacienții să se târască pe holuri?!

Cum să fie posibil ca într-un SPITAL din anul 2020, bătrâni neajutorați să stea întinși, pe holul rece, fără haine pe ei?

Cum să fie posibil ca un SPITAL construit in 1950, deci în urmă cu 70 de ani, să nu fie trecut pe lista priorităților în nici măcar an, de 30 de ani încoace? Citește mai mult...

Cel mai tare (ne) doare nepăsarea

15 noiembrie 2020
Postat de Mamă de Matei în Fără categorie
0
Cel mai tare (ne) doare nepăsarea

Acum cinci ani, aveam un bebeluș de câteva luni, care se trezea noaptea să mănânce. Și în timp ce el mânca uneori dormeam cu ochii deschiși, alteori verificam știrile. Iar într-o noapte, pe la 2, am aflat despre nenorocirea de la Colectiv. Mi-am strâns mai tare copilul în brațe, și nu am mai pus geană pe geană. Nu am mai putut.

După ce M a adormit, am pornit televizorul, urmărind cu sufletul la gură tragedia fără margini. A lor și a noastră, pentru că erau și copiii noștri acolo, frații, colegii, vecinii. Citește mai mult...