Cercetătorii, niște oameni preocupați de diverse lucruri de pe planetă, au fost interesați să calculeze cât somn pierde o mămică în primul an de viață al copilului. Astfel că, în medie, se consideră că fiecare mamă pierde aproximativ patru ore de somn, în fiecare noapte, în primul an de viață al bebelușului. Nu pare mult, desigur. Dar acest lucru se întâmplă constant, timp de un an. Un calcul simplu ne apropie de o medie de 1460 de ore de somn pierdute, ceea ce înseamnă un total de 50 de zile dintr-un an.
Pentru că încă se mai simte vibrația în aer. Pentru că numai mâine nu-i poimâine. Pentru că avem nevoie. Pentru că este dreptul nostru, dar și datoria noastră, către societate. Este o obligație morală față de statul din care facem parte. Pentru că vedem ce poate face nepăsarea. Pentru că dacă ne ăndreptăm privirea în altă parte, nu înseamnă că nu se întâmplă. Pentru că avem nevoie de o resuscitare.
Când copilul tău plânge, parcă o bucățică din tine cade și se sparge în părticele mici de tot. Și nu există lipici din lume care să le adune apoi pe toate la un loc, să le așeze unde au fost înainte. De aceea, aproape toți părinții își roagă copiii să nu mai plângă. Să nu mai fie supărați, că trece. Dar ce aveți oameni buni cu supărarea omului? Fiecare om are dreptul să-și trăiască supărarea. Iată un lucru pe care noi oamenii nu știm să-l facem, să îi lăsăm pe ceilalți să-și trăiască supărarea. De ce să negăm o stare, de ce să ne prefacem că nu există? Să ascundem sub preș este mai ușor, dar mult mai dăunător pe termen lung.