Bine ați venit în căsuța mea virtuală.
Bine ați venit în căsuța mea virtuală. Bucuroasă de oaspeți Eu sunt Loredana și sunt mamă de Matei din 4 iulie 2015. Jobul meu de dinainte de a deveni mamă nu avea nici o legătură cu scrisul, din contră, era pură matematică și logică. Pasiunea pentru scris a existat din totdeauna, însă am început să aștern rânduri pe hârtie abia după ce am cunoscut emoțiile maternității. Matei a fost punctul de pornire pentru a mă reinventa, și în același timp pentru a deveni cine sunt cu adevărat focusăm asupra lor
Citește mai departe
Întotdeauna au fost și vremuri grele, de cumpănă, care par că durează la infinit.
Îmi amintesc de ceva ce am citit și îmi pare tare rău că nu mai știu unde. Dar spunea cam așa:a trece printr-o criză este ca și cum ți-ai strecura viața printr-o sită. Toate lucrurile pe care le credeai cândva că sunt atât de importante rămân blocate în sită, iar în bol rămân doar acele lucruri care au contat cu adevărat tot timpul.
Când virusul se răspândea cu repeziciune în China, la noi era finalul lui decembrie. Urmăream cu uimire ce se petrecea pe celălalt continent, dar mă gândeam că totul va rămâne acolo. Cum să mă aștept la o pandemie, când nu am trăit una în viața mea?
Astăzi a fost prima zi de concediu, din scurtul concediul pe care am reușit să mi-l iau. Acasă am mai rămas eu cu copilul în ultimii doi ani, dar astăzi după mult timp, a fost o zi de luni în care nu a trebuit să deschid calculatorul.
Și a fost tare ciudat, aproape că îmi venea să verific dacă sunt liberă sau este doar o impresie de a mea. Ce să fac eu acum, cu timpul ăsta liber?
Sigur că da, am avut de hrănit un copil, de administrat tratamentul de răceala, de făcut ordine. Dar lucrurile astea le făceam deja, în timp ce lucram un program normal de opt ore.
Am scris ieri o parte din discursul reginei Elisabeta a IIa, cu ocazia Crăciunului de anul acesta. Parcă a fost diferit. Mi s-a părut că a simțit fiecare cuvânt tranmis. Poate și pentru că este primul Crăciun fără prințul Filip.
Și printre comentariile legate despre „oricum nu îi pasă reginei de tine”, și „de ce nu scrieți doamnă despre Nașterea Domnului!?” – apropo, am scris aici – cineva a lăsat un comentariu pe care îl pot înțelege – De ce să ne uităm la ce spune regina despre copii, când oricum ea nu s-a descurcat prea bine cu proprii copii?
„Deși este un sezon cu multă fericire și bucurii pentru mulți, Crăciunul poate fi dificil pentru cei care au pierdut persoane iubite. Anul acesta, în mod deosebit, înțeleg de ce”.
Acesta este o parte din mesajul reginei Elisabeta a II-a, în vârstă de 95 de ani, mesaj transmis în direct cu ocazia sărbătorii Crăciunului.
Mi-a plăcut și voi reda o parte din el, mesajul original având o durată de nouă minute.
Sunt sigură că cineva pe undeva, va remarca faptul că sărbătoarea Crăciunului este o sărbătoare a copiilor. Este adevărat, însă această perspectivă reprezintă doar jumătate din poveste. Am putea spune mai degrabă că sărbătoarea Crăciunului se adresează copilului care se află în fiecare dintre noi.
Am urmărit tot anul ce îi place, ce și-ar dori. S-a răzgândit de vreo câteva ori.
L-am iscodit, am cercetat, l-am întrebat de mai multe ori: Oare ce ai vrea să îți aducă moșul, copile?
Ne-am trezit de dimineață în ziua Ajunului. Am dat drumul la colinde și am pregătit casa de Sărbătoare. Astăzi mâncăm de post.
Am primit colindători iar el le-a împărțit copiilor bomboane și portocale, în timp ce cântau. La final le-am dat și bănuți.