Bine ați venit în căsuța mea virtuală.
Bine ați venit în căsuța mea virtuală. Bucuroasă de oaspeți Eu sunt Loredana și sunt mamă de Matei din 4 iulie 2015. Jobul meu de dinainte de a deveni mamă nu avea nici o legătură cu scrisul, din contră, era pură matematică și logică. Pasiunea pentru scris a existat din totdeauna, însă am început să aștern rânduri pe hârtie abia după ce am cunoscut emoțiile maternității. Matei a fost punctul de pornire pentru a mă reinventa, și în același timp pentru a deveni cine sunt cu adevărat focusăm asupra lor
Citește mai departe
Iarna e tot mai aproape și vin cu o importantă reamintire: pe vreme rece, pielea are nevoie de îngrijire specială. Ba chiar am și un mesaj de la pielea ta. L-am transcris mai jos:
Cât de repede au trecut zilele cu soare, când nisipul ne gâdila tălpile… A venit apoi toamna cu adierea ei călduță, dar de acum, s-a cam terminat cu joaca. Frigul mă usucă și simt cum petice de pe mâini, genunchi și coate, se despică și se crapă. Mâinile se plâng cel mai tare dar și fruntea, buzele și obrajii sunt necăjiți tare. Și nu îți mai povestesc despre dezinfectant…
Noi suntem generația cu cheia la gât. Suntem generația care consuma fructe și legume românești, de cele mai multe ori chiar din grădina bunicilor. Suntem generația care a mâncat pâine frământată de mâinile bunicilor și mămăligă răsturnată pe fund de lemn, cioplit chiar de către bunii noștri.
Sănătate însemna să mâncăm roșia direct din grădină. Să ciugulim strugurii direct din vie. Să bem laptele cald, proaspăt muls, direct din găleată. Îmi amintesc cum aveam mereu o cană la îndemână, și imediat după ce mamaie mulgea vaca, luam spuma laptelui din găleata plină și îl beam imediat.
Iartă-te pentru că nu ai știut mai bine până când ai știut mai bine.
Dacă nu ai știut cum se schimbă un scutec.
Dacă nu ai reușit să alăptezi pe cât de mult ți-ai fi dorit.
Dacă nu ai știut cum stă treaba cu diversificarea.
Dacă te-ai speriat la fiecare semn de febră, deși acum știi că ai fi putut să rămâi mai relaxată.
Dacă ai ridicat vocea sau ai lovit, atunci când erai cu nervii la pământ.
Dacă ți-ai pierdut răbdarea prea repede.
Dacă uneori ți-ai dorit să fugi de acasă, pentru că efectiv ai simțit că nu mai poți.
Dacă te-ai închis în baie în timp ce copii urlau în sufragerie, doar ca să te mai aduni un pic.
Dacă nu ai avut încredere în copilul tău.
Dacă ai ascultat gura lumii în loc să îți asculți inima.
Începem seria articolelor de promovare și de susținere a micilor afaceri românești. O să numesc acest proiect Fabricat în România și sper să călătorească mult prin online. În fiecare vineri seară, la ora 22, acest spațiu va fi dedicat unui antreprenor român, care își va spune povestea, și mai ales, își va prezenta afacerea și produsele sau serviciile.
Îmi puteți scrie povestea voastră, oricând, pe adresa de e-mail [email protected] . Ce vreau să aflu de la voi este ce a fost bine, ce a fost rău, ce ați schimba, cum v-a venit ideea, dacă v-a ajutat ceva sau cineva, cine v-a încurcat, de ce ați avea nevoie acum?
Îmi amintesc despre vremea când eram însărcinată și tot ce îmi doream era să îmi țin bebelușul în brațe. De dor dar și pentru că îmi doream enorm să dorm pe burtă și să nu mai merg atât de des la baie. 😀
Am auzit de foarte multe ori în timpul sarcinii: Mai lasă-l să stea în burtică, căci acum măcar poți merge oriunde ai nevoie și ai libertate de mișcare. Când va fi bebeluș, mobilitatea ta va fi altfel.