Tocmai ce am terminat de citit Tată bogat, tată sărac. Da, abia acum am citit-o. Dar niciodată nu-i prea târziu să ne apucăm de lucrurile bune și de obiceiurile sănătoase.

După ce am închis cartea, am simțit că am învățat câteva lucruri noi cu privire la educația financiară. Mi-a schimbat câteva perspective. Nu am simțit că a fost timp irosit degeaba.

Mi-a plăcut mult încheierea și m-am gândit că aș putea să o împărtășesc și altora. Poate vă stârnește curiozitatea, sau din contră, poate știați deja sau pur și simplu nu este în aria voastră de interes. Voi hotărâți ce faceți cu informația asta. Cu mine a rămas ideea asta, și aș vrea să o transmit mai departe.

Dacă ar fi să aleg o unică idee cu care aş vrea să rămâneţi, aceasta ar fi. De câte ori simţiţi că „vă lipseşte” sau „aveţi nevoie”’ de ceva, mai întâi daţi ceea ce doriţi şi veţi primi înapoi însutit. Acest lucru este valabil pentru bani, zâmbete, iubire şi prietenie. Ştiu că acesta este ultimul lucru pe care vrea cineva să îl facă, dar pentru mine a fost valabil de fiecare dată.

Cred în principiul reciprocităţii şi dau ceea ce vreau. Vreau bani, dau bani. Şi îmi vin însutit. Vreau să vând, ajut pe cineva să vândă ceva şi reuşesc să vând şi eu. Vreau contracte, ajut pe cineva să obţină nişte contracte şi ca prin farmec contractele vin singure la mine. Cu mulţi ani în urmă, am auzit o vorbă care spunea aşa: „Dumnezeu nu are nevoie să primească, dar oamenii trebuie să dea.”

Îmi amintesc de o poveste despre un tip care stătea cu nişte lemne de foc în braţe într-o noapte geroasă şi ţipa la soba lui: „Când o să-mi dai ceva căldură o să bag nişte lemne pe foc.” Când e vorba de bani, de iubire, de fericire, de vânzări şi de contracte trebuie doar să ne amintim că mai întâi trebuie să dăruim ceea ce dorim şi o să fim răsplătiţi însutit.

Uneori doar cât m-am gândit la ceea ce vreau şi cum am să dau la rândul meu altcuiva şi m-am ales cu o grămadă de daruri. De câte ori simt că oamenii nu-mi zâmbesc, încep eu să zâmbesc, dând bună ziua, şi ca prin minune toată lumea îmi zâmbeşte în jurul meu.

Este adevărat că lumea nu este în fapt decât o oglindă a fiecăruia. De aceea spun: „Învăţaţi-i şi pe alţii şi veţi fi răsplătiţi.”

Am descoperit că pe măsură ce îi învăţ pe alţii din tot sufletul, şi eu învăţ mai mult. Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre bani, învăţaţi-i pe alţii mai întâi. Şi o ploaie de idei noi şi de răsplăţi vă vor cuprinde. Sunt momente când am dat şi n-am primit nimic înapoi sau n-am primit ceea ce doream. Privind însă mai atent şi făcând o introspecţie sufletească, am constatat că în acele momente ofeream pentru a mi se oferi în loc de a da de dragul de a da.

„Dumnezeu nu are nevoie să primească, dar oamenii trebuie să dea.”

Și nu este valabil doar pentru bani, sau doar despre educația financiară. Pentru că tot a început postul, voi folosi asta mai departe.

Să ofer un zâmbet atunci când vreau să primesc zâmbete. Să ofer bunătate când am nevoie de de o vorbă bună. Să ofer iubire, atunci când am nevoie de iubire.

Să nu aștept de la ceilalți să facă primul pas. Să fiu eu exemplul. Să ofer prima. Pentru că nimeni nu pierde iubirea dăruind-o…

Sursă foto: Photo by Anneliese Phillips on Unsplash