A început postul Paștelui. Dacă nu puteți posti de mâncare, refuzați să vă mâncați aproapele
Postul Paștelui a început deja de pe 27 februarie. Și se încheie pe 16 aprilie, când va fi marea sărbătoare a Învierii.
Eu știu că-i greu uneori, cu stilul nostru de viață, mereu pe fugă, să ținem post. Mai ales cu copii mici pe acasă, când ar trebui să gătim mai multe feluri de mâncare. Dar am auzit asta la părintele Necula, pe care-l urmăresc și de care mi-e tare drag, și mi-ar plăcea să împărtășesc cu voi:
Dacă nu puteți posti de mâncare, refuzați să vă mâncați aproapele!
Ce înseamnă asta, veți întreba. Păi înseamnă să:
Aveți mai multă răbdare cu soțul/soția. Vorbiți mai calm, mai cald, mai blând.
Nu mai puneți la suflet ce spune colega/colegul, mai degrabă concentrați-vă energia pe sarcinile voastre, și astfel ajungeți mai repede acasă, la familie. Sau la voi. Aveți mai multă energie ca să faceți ce vă aduce vouă împlinire, când nu o mai consumați pentru ceilalți.
Încercați să criticați mai puțin, și să încurajați mai mult.
Căutați mai degrabă bunul din oameni, și mai puțin răul. Nu există om fără să aibă măcar un fir de bun în ființa lui.
Dacă nu puteți posti de mâncare, refuzați să vă mâncați aproapele!
Salută, zâmbește, mulțumește. Acestea sunt gratis, nu costă, ba chiar pot aduce un pic de bun în ziua unui om.
Oferă complimente, sincere. Dacă ai observat la un coleg, la o prietenă, ceva ce îți place, spune-i. Wow, cât de fain îți stă părul azi! sau Ce fustă frumoasă porți astăzi!
Ajută, dar doar dacă poți! Ajută un coleg care-ți cere ajutorul. Sau care nu-ți cere, dar pare că are nevoie. Întreabă mai întâi, și ajută doar dacă poți. Dacă trebuie să iei copilul de la școală ori ai alte treburi ce nu suferă amânare, refuză politicos. Prioritățile întotdeauna primează. De asta se numesc priorități.
Nu invidiați un prieten înconjurat de nume bun. Sfat auzit tot de la un preot.
Ar mai fi de zis, dar ați înțeles ideea. Voi încheia cu un paragraf din Cuvinte alese, ale Sfântului Ioan Gură de Aur, care spunea:
Dacă postul ne e abținerea de la mâncare, odată ce au trecut cele patruzeci de zile, a trecut și postul. Dar de ne vom abține de la păcat, postul acesta nu va înceta după ce celălalt a trecut. Ne va fi de folos necontenit – și înainte de împărăția cerurilor, ne va aduce aici, pe pământ, bună răsplătire.
Postul de mâncare-i una, dar postul ținut cu ochii, cu urechile, cu gândul și cu sufletul, este postul care este cel mai provocator și cel mai dificil de ținut, dar este în același timp, cel mai valoros pentru suflet.