Bine ați venit în căsuța mea virtuală.
Bine ați venit în căsuța mea virtuală. Bucuroasă de oaspeți Eu sunt Loredana și sunt mamă de Matei din 4 iulie 2015. Jobul meu de dinainte de a deveni mamă nu avea nici o legătură cu scrisul, din contră, era pură matematică și logică. Pasiunea pentru scris a existat din totdeauna, însă am început să aștern rânduri pe hârtie abia după ce am cunoscut emoțiile maternității. Matei a fost punctul de pornire pentru a mă reinventa, și în același timp pentru a deveni cine sunt cu adevărat focusăm asupra lor
Citește mai departe
În toată vâltoarea de astăzi, am ajuns să citesc un interviu cu Horațiu Mălăele. Mi-a adus o energie bună, și mă gândeam că poate că v-ar aduce aduce și vouă.
Fără o altă interpretare despre cum ar trebui să le vorbim copiilor, sau despre cum ar trebui să le oferim încrederea noastră în ei pentru ca ulterior să și-o construiască mai departe singuri. Doar să citiți înainte de culcare, ca să aveți somnul poate un pic mai liniștit.
Împărați, regi și regine, președinți, miniștri.
Profesori, doctori, ingineri, artiști.
Se spune că mâna care împinge leagănul conduce lumea. Este incredibil câtă forță are în sufletul ei cea care ne leagănă când suntem prunci. Ele modelează copiii cu înțelepciune şi fac din ei oameni mari. Cu adevărat mamele sunt cele care au cea mai mare influență în viețile noastre. Și lipsa de iubire a mamei se vede atât de crunt și de dureros, zilele acestea, în lume.
Zilele trecute s-a cumpărat foarte multă valută. Vinerea trecută cel puțin, la bănci nu se mai găsea euro.
Astăzi am urmărit o știre care arătau o coadă foarte mare de oameni care așteptau să își facă pașaport. La București și la Cluj, următoarea programare disponibilă este în luna aprilie.
Foarte mulți români se interesează deja unde pot pleca. Ce variante au. Ce bagaje să își pregătească. Ceea nu ce nu este rău. Fiecare face pentru el însuși ce simte că îl liniștește cel mai bine.
Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Stoere, a înregistrat un discurs în care s-a adresat copiilor, pentru a le explica cât mai simplu, situația actuală. Despre ce se întâmplă oamenilor implicați în conflict, despre teamă dar și despre cum nu este vina civililor, nu este vina rușilor sau a ucrainenilor.
Este un discurs adresat copiilor, dar este în același timp, un discurs bine venit pentru oameni de toate vârstele. Căci ce suntem noi adulții, în momentul acesta, dacă nu niște copii (mai mari) speriați?
„Dragi copii din Norvegia!
Trecem acum prin momente foarte speciale aici, unde trăim, în Europa. Rusia a atacat țară vecină, Ucraina, și acum acolo este război.
Mă uit în jurul meu zilele acestea și văd multă îngrijorare, tristețe, durere. Pentru că suntem oameni și empatizăm.
Aud în jurul meu foarte des și citesc și pe online.
Mă simt vinovată pentru că eu pot să beau liniștită o cafea, în timp ce la câteva sute de kilometri de mine, oamenii sunt terorizați.
Mă simt vinovată pentru că eu pot să râd, pot să merg la serviciu liniștită, să îmi iau copilul de grădiniță, când milioane de oameni nu mai au această șansă.