Astăzi este ziua soțului meu. Și de dimineață i-am urat că îi doresc tot ce e mai bun, pentru că merită tot ce e mai bun.
Iar el mi-a răspuns că are deja tot ce-i mai bun, pentru că ne are pe noi, cea mai bună soție din lume și un fiu minunat. ☺️
La mulți ani, soțule! Să îți fie viața frumoasă! ? Mândră să îți port numele!
Sursă foto copertă articol: Unsplash
Știu că este un subiect delicat. Despre care de cele mai multe ori, nu vorbim. Pentru că doare, pentru că nu știm cum să abordăm, pentru că nu știm oricum prea multe despre subiect.
Educația sexuală încă este un subiect tabu în România. Și orice propoziție care conține cuvântul sexual, este rușinoasă și stârnește un val de reacții.
Oamenii nu știu ce înseamnă abuz, nu îl recunosc, nu îl declară, deși are impact asupra lor. De aceea, multe dintre studiile care se fac pe abuzul sexual nu sunt concludente, adică nu reflectă încă impactul uriaș pe care îl are asupra persoanei.
Știm deja despre cât repede trece timpul, pentru că îl vedem cum aleargă chiar pe sub ochii noștri. Cum se joacă cu noi, cum ne zboară zilele și anii.
Știm deja despre cât repede trece timpul, atunci când trebuie să cumpărăm alte perechi de pantaloni pentru că ceilalți i-au rămas deja mici.
Atunci când programăm un nou tuns la frizerie, pentru că deși aveam impresia că l-am tuns ieri, se pare că au trecut deja trei săptămâni de atunci.
Dacă s-ar putea, cu toții ne-am dori să primim instrumente sau tehnici despre cum să ne creștem copiii, și care să funcționeze imediat.
Dacă s-ar putea, cu toții ne-am ori să primim rețeta unei căsnicii reușite. Cum să ne facem partenerul fericit sau cum să fim fericiți în relații.
Doar că oamenii nu-s la fel. Și fiecare aduce în căsnicie modele de relații anterioare. Modelele părinților, nesiguranțele personale, căpătate în relațiile ale căror consecințe și astăzi mai încurcă oamenii.
Am postat duminică un clip pe care l-am realizat în parc. Dacă nu știți despre care este vorba, am să îl las mai jos.
//www.instagram.com/embed.js
Și spuneam acolo despre cum am plecat de acasă, și copilul meu și-a amintit să își ia apa și să își dea cu protecție solară.
Am primit multe comentarii și mesaje ironice. Pe care le-am blocat, la jigniri nu mai răspund. Cel de jos este doar un exemplu.
Sufletul și inima nu se divizează și nici nu se împart. Ceea ce se găsește în caseta inimii și a sufletului se poate doar înmulți.
Din sufletul mamei înflorește un alt suflețel. Și apoi, suflarea sufletească merge în inima micuță care începe să bată sub inima mamei. Și de atunci, mama poartă cu ea două inimi.
Din momentul în care mama își cuprinde pruncul cu brațele pe din afară, își cuprinde de fapt sufletul, cu propriile brațe.
Te iubesc oricând. Înainte de culcare. Atunci când trece printr-un moment dificil. Atunci când nu are încredere în el. Atunci simți că te topești de dragul lui. Atunci când merită cel mai mult și atunci când merită cel mai puțin.
Îl incurajez să își găsească propriul drum, propria cale. Nu trebuie să fie ca X sau Y. Nu trebuie să calce pe urmele mamei sau ale tatălui său. Îi încurajez creativitatea și curajul de a încerca lucruri noi pentru a-i descoperi ce-i place. Și îmi dau toată silința să îl susțin.
Am plecat de la cinci lucruri pe care oamenii le spun mamelor, și pe care ele știu că nu trebuie să le ia în seamă. Și am aflat din comentariile acelui articol multe alte lucruri pe care oamenii le spun mamelor. Și pe care ele știu că nu ar trebui să le ia în seamă.
Știu că ne supărăm când oamenii ne spun diverse lucruri, cu care nu suntem de acord, în ceea ce privește creșterea copiilor. Multe dintre ele nu se mai aplică. Lucruri care pe vremea lor poate au funcționat. Sau poate pur si simplu nu au știut mai bine.
Oamenii ne spun să nu ne alăptăm copiii minute întregi, de confort sau pentru alinare, e doar de răsfăț, domnule! – asta în timp ce ei își beau ceaiul înainte de culcare.
Oamenii ne spun să nu ne îmbrățișăm copiii înainte de culcare, ori să dormim cu ei în același pat. Asta în timp ce ei se duc la somn în brațele persoanei iubite.
Oamenii ne spun că le dezvoltăm obiceiuri nesănătoase și îi răsfățăm pe copii dacă le stăm la dispoziție când au nevoie de noi. Asta în timp ce ei au deja obiceiuri nesănătoase, precum consumul de alcool sau de tutun.
O artistă și-a pus capăt zilelor, după ce a anunțat pe Facebook, cândva, după miezul nopții.
Și a frapat o lume-ntreagă. Prieteni, colaboratori, fani.
Depresia este partenerul nepotrivit pentru relația cu viața. Și oricât de mult ai încerca să te desparți de el, parcă tot nu reușești. Parcă te seduce iar și iar, până îi cazi în brațe. Sau până cazi, cu totul.
Nu știu cum să spun asta, ca să ajungă la oameni. Ca să ajungă la mame, la tați, la cei care nu găsesc o altă soluție. Să îți pui capăt zilelor este o soluție permanentă la o problemă temporară.