Copiii-s o minune. Indiferent de câte zile fripte ne-or face, indiferent de cât de devreme s-ar trezi dimineața, indiferent de cât de greu ni se pare câteodată c-ar fi, îi iubim cu o iubire nepământeană.
Sunt mame care-și iubesc copiii nebunește. Și toată viața lor se învârte în jurul copiilor. Și sunt mame, cu inima rănită, care-și iubesc copiii, dar care nu pot arăta prea multă dragoste. Și fac cât pot.
Ne este atât de greu să vedem binele și bunul la noi, pentru că am învățat că asta înseamnă egoism. Lasă, mai bine să te laude altul, să spună altul cât de bun ești tu.
Problema este că și atunci când trebuie să te laude altul, nici de acolo nu primești mare lucru. Pentru că iarăși am învățat că a-i spune persoanei respective ce ne place la ea, înseamnă să îi dai coarne. Lasă, că mai bine îi face critica. Doar de acolo va învăța, doar asta-i folosește! Restul este doar alint!
Tuturor ne-a plăcut de micul prinț, care nu a stat locului nicicum, cu ocazia participării la Jubileul străbunicii sale. Louis ne-a topit pe toți cu mutrițele lui delicioase, de copil.
Și am aplaudat-o atunci pe Kate. Dă-i Doamne sănătate si nouă dă-ne Doamne tăria si răbdarea lui ei!
Readuc acest eveniment în discuție, pentru că am auzit astăzi pe cineva spunând: Dar oare unde o fi văzut micul prinț acele scălâmbăieli? Că doar el e crescut regește, în alt sistem. Poate de la bonă?
Despre somn vom vorbi tot mai mult în anii următori. Pentru că este un subiect de interes pentru tot mai mulți oameni de știință.
Am punctat importanța somnului într-un articol precedent unde l-am inclus la îngrijire de sine. Iar în acest articol o să detaliez, în linii mari totuși, la ce (ne) ajută somnul.
Somnul reface starea metabolică a corpului prin ajustarea în detaliu a echilibrului dintre insulina și glucoza din circulația sângelui.
Știi că ai crescut atunci când îți dai seama că cele mai importante lucruri în viață nu sunt lucruri. Cele mai importante lucruri în viață sunt oamenii, clipele și amintirile.
De ziua mea îmi iau liber de la serviciu. De ziua mea nu lucrez. Nu răspund la mail-urile de la serviciu, nu am nicio treabă cu nicio treabă de la birou.
Mă trezesc de dimineață, ca de obicei, ca să îl pregătesc pe Matei pentru grădi. La anul îl voi pregăti pentru școală. 🙂 Mai departe se ocupă soțul, care îl duce pe Matei la grădi. Apoi mă întorc în pat și mă cuibăresc sub cearșafurile și pernele moi. Și rămân acolo cât mai am nevoie.