Atât de multă emoție nu am mai văzut de mult timp pe Facebook, pe stradă, în case. S-au redeschis unitățile de învățămînt, chiar dacă cu un număr limitat de copii, dar curtea școlii freamătă din nou, după aproape un an de zile. Și în timp ce am scris fraza asta, mi s-a făcut pielea de găină…
Nu pot să nu mă gândesc la emoțiile copiilor, la bucuria revederii cu colegii, cu doamna învățătoare. La entuziasmul pauzelor împreună, față în față, nu doar în fața unui ecran.
Ne arde țara…
Și ne doare…
Cât timp mai așteptăm să vină candidații perfecți ca să ieșim la vot?
Cât timp ne mai întoarcem privirile? Câtă vreme să mai treacă până să se întâmple ceva?…
Ne ard copiii, ne ard prietenii, ne ard părinții și bunicii…
Avem o țară frumoasă. Care arde, este despădurită, este batjocorită…
Spitalele sunt vechi, instalațiile sunt vechi, nu mai pot ține pasul cu solicitările de astăzi, cu echipamentele medicale…
Nu știu în alte localități sau alte sectoare, dar la mine bombele au început din noiembrie. Da, bombe, nu pocnitori, nu petarde. Bombe. Și nu o dată pe zi, de mai multe ori pe zi. Și chiar și noaptea.
Ideea este alta. Pe mine chiar mă interesează să știu motivele pentru care lumea le cumpără și le folosește înainte de noaptea de Revelion.
Sunt convinsă că toată lumea știe și este conștientă cât de periculoase sunt și cât de urât poate degenera o astfel de distracție.
La mulți ani de Sfântul Andrei! Unul dintre cel mai răspândit nume din România, Sfântul Andrei fiind considerat ocrotitorul României.
Am botezat până acum un Andrei și o Andreea, dar și o Ioana ♥. Pe soțul meu îl cheamă Andrei și cunosc mulți Andrei și multe fete pe care le cheamă Andreea.
Respectul pe care românii i-l poartă nu este vizibil doar în numărul copleșitor al celor care îi poartă numele. Se observă și în tradițiile pe care le transmitem de la o generație la alta.
Suntem în 17 noiembrie iar astăzi este ziua mondială a bebelușilor născuți prematur.
Gabriel este un bebeluș de numai trei săptămâni care se zbate să trăiască după ce a venit pe lume pe neașteptate. Mămica lui a avut o sarcină obișnuită, fără probleme, până când la 8 luni de sarcină, când starea mamei s-a schimbat. Vărsături, dureri de cap, tensiune foarte mare.
A ajuns de urgență la clinica privată unde semnase contractul pentru o naștere normală. Tensiunea mamei ajunsese la 21, timp în care bătăile inimii micuțului se auzeau, însă el amorțise cu totul, bebelușul nu mai mișca. S-a luat astfel decizia cezarienei de urgență.