Nu trebuie să faci Școala de Poliție ca să fii om!

14 ianuarie 2022
Postat de Mamă de Matei în Fără categorie
0
Nu trebuie să faci Școala de Poliție ca să fii om!

Înainte de a parcurge articolul, vă anunț de la început că acest articol vă poate afecta emoțional.

Probabil că știți despre cazul tânărului polițist care nu era în misiune- așa cum a declarat procurorul Călin Radu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1- dar care alerga cu o viteză amețitoare pe o stradă din Sectorul 1.

A lovit două fetițe, pe trecerea de pietoni. Una avea 11 ani, cealaltă 13 ani. Cea de 13 ani nu a supraviețuit. Am auzit știrea ieri, de fapt soțul mi-a povestit. Mi s-a rupt sufletul pentru fetițe și pentru părinți. Doamne, ce o mai fi în sufletul lor!

Dar m-am gândit și la polițist, că tot om este și el. Nu este ca și cum a plecat de acasă cu gândul la o asemenea nenorocire. Cum trebuie să se simtă… Până am văzut imaginile de astăzi.

Tânărul polițist coboară din mașină, vede copila zdrobită pe asfalt, și o împinge cu piciorul pentru a verifica dacă reacționează…

Oare cum au învățat la școală tinerii polițiști să acorde primul ajutor?

Oare ce fel de intervenții fac oamenii legii atunci când se prezintă la un accident?

Nu trebuie să faci Școala de Poliție ca să fii om!

Înțeleg să te blochezi în asemenea momente. Să îți înghețe sângele în vene. Să te apuce tremuratul necontrolat, să se zguduie pământul sub picioarele tale.

Pe asfalt zăcea un copil. Fără suflare. Și tot ce poate face domnul polițist este să dea cu piciorul în piciorul fetiței, ca să vadă dacă mai mișcă. Câtă lipsă de empatie și câtă lipsă de umanitate să ai, ca să faci un astfel de gest?

În astfel de cazuri ne aducem aminte de toate cazurile tratate cu aceeași lipsă de umanitate de către oamenii legii. De cazul Caracal, de cazul polițistului pedofil acoperit de colegii de breaslă. De zugravii uciși în balcon cu toată poliția prezentă.

Nu trebuie să faci școală ca să fii om. Dar poate că ar trebui reintrodusă ca materie în școli. Pentru că se pare că umanitatea ne este tot mai străină.

Și nu pot să nu mă gândesc… Prin câtă durere să fi trecut omul acesta, încât să piardă și singura fărâmă de milă și de omenie?

Mult prea dureros. Puteau fi copiii noștri, puteam fi noi.

Sursă foto copertă articol: Andrea Tummons on Unsplash

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.