“ Nu vreau să-i lipsească nimic copilului meu!”. Știm cu toții fraza asta pentru că fiecare dintre noi a spus-o la un moment dat. Pentru că în spatele ei, se află desigur, numai intenții bune ale părintelui. Părinții, în general, au intenții bune. Chiar și cei care fac foarte mult rău.

Este firesc să ne dorim cei mai bun pentru copiii noștri. Și dacă ar fi posibil ca pruncii noștri să nu cunoască vreo durere în viață, Doamne, ce n-am da! Să nu îi vedem plângând or supărați. Or neajutorați. Să nu poți să îți ajuți copilul este unul dintre cele mai grele lucruri de pe lumea asta…

Dar pe cât de bună și nobilă este intenția pe care “ Nu vreau să-i lipsească nimic copilului meu!” este construită, pe atât de periculoasă poate deveni.

Pentru că a nu-i lipsi nimic copilului înseamnă toleranță zero la fustrare. În traducere liberă înseamnă că atunci când va da prima oară de greu, sau va pierde, va simți totul ca pe o mare dramă.

Copiii crescuți cu toleranța minimă la frustrare, devin adulții inadaptați, nefericiți, care nu reușesc să facă față vieții.

Copiii crescuți cu toleranță minimă la frustrare, vor deveni adulți care nu se vor putea adapta la locul de muncă, care nu înțelege și nu vor putea suporta refuzurile și eșecurile. Care nu se înțeleg pe ei înșiși, nu știu cine sunt și ce capacitați au sau de ce sunt în stare, care nu știu sa facă alegeri potrivite cu individualitatea lor.

“ Nu vreau să-i lipsească nimic copilului meu!”-posibil unul dintre cei mai mari dușmani al copilului. Pentru că având totul la îndemână, de ce te-ai mai osteni să faci ceva?

Dacă atunci când ai fost copil ai avut lipsuri, și acum vrei să îi oferi totul copilului tău, oare pe care copil vrei să îl îndestulezi? Oferindu-i totul copilui tău, oare ce nevoie îți dorești să îndeplinești? Oare chiar sunt ale copilului, sau sunt ale tale?

Dacă atunci când ai fost mic ai suferit pentru că nu ai avut desene, să îți lași copilul fără limită de timp la desene, nu înseamnă că îi faci neapărat un bine.

Dacă atunci când ai fost copil ai suferit pentru că nu ai avut suficiente jucării sau haine la modă, ca ceilalți colegi, să îi cumperi acum copilului doar haine foarte scumpe deși îți permiți asta cu multe alte sacrificii, nu înseamnă că îi faci neapărat un bine copilului. Și nici ție.

Dacă atunci când ai fost copil ai suferit pentru că nu ai ai calculator sau tabletă, oferindu-i acum timp nemăsurat copilului tău la jocurile de pe tabletă, nu înseamnă că îi faci neapărat un bine.

Singurule lucruri care nu pot lipsi unui copil sunt: atenția părinților, dragostea necondiționată și condiții decente de trai. Copiii au nevoie de trei lucruri: iubire, siguranță și responsabilitate.

Copiii pot trăi chiar dacă nu au totul. Ba chiar este indicat să se mai plictisească, pentru că atunci își dezvoltă creativitatea. 🙂

Nu le dați totul copiilor. Lăsați-le loc și pentru ei înșiși și pentru creșterea lor.

Sursă foto articol: Johnny Cohen on Unsplash