Nu am făcut retrospective. Nici nu am cântărit ce a fost. Nu mi-am setat rezoluții și nici nu mi-am programat scopuri de îndeplinit. Însă ce voi putea să fac mă voi strădui să fac cât mai bine.
Pentru fiecare zi din anul ce vine îmi doresc să ne găsească sănătoși. Să ne trezim dimineața iar ochii mei somnoroși să întâlnească celelalte perechi de ochi, la fel de somnoroși, și să fiecare să vadă în ei sclipirea de bucurie și de binecuvântare, căci suntem împreună.
Fiecare noapte îmi doresc să fie odihnitoare, somnul cât mai bun. Să avem multe nopți în care să dormim îmbrățișați, în formule luate câte două sau câte trei. Să fie puține nopțile în care mângâiem frunți asudate de febră și să fie multe serile în care adormim cu gândul la poveștile frumoase pe care le-am citit.
Îmi doresc să ne găsim copiii interiori ca să ne putem petrece cât mai mult timp pe covor, jucându-ne jocuri de mult uitate sau jocuri noi, pe care le învățăm acum toți.
Să avem răbdare, să ne ascultăm mai mult și să ne găsim cuvintele potrivite pentru a le spune celorlalți ce simțim. Să ne îmbrățișăm mult, dar să reușim să ne găsim timp doar pentru noi.
Îmi doresc să trăiesc, să trăiesc de-adevăratelea și să găsesc resursele de a le oferi celorlați cât mai mult din mine. Iar eu să mă pot bucura de tot ce îmi oferă ceilalți. Nu reușesc să îmi găsesc timp pentru asta sau sunt prea obosită să mai fac și altceva să nu fie o frază prea des rostită de mine sau cei din jurul meu.