Scriu acest articol într-o seară de 25 octombrie. Știți că sunt contabilă și pentru mine această zi înseamnă raportări trimestriale. Adică de pe 23 până pe 25, nu respir decât cifre, nu visez decât ref-uri, impozite și taxe.

Aseară m-a prins unu noaptea și de aceea am reușit să închid azi calculatorul la ora 17. Am pregătit ceva de mâncare, m-am învârtit de două ori și s-a făcut ceasul ora 20. Am dat drumul la apă, am pus dopul, am închis ușa, apoi am închis și ochii, și doar am stat în apa fierbinte. Liniște și cald.

Deschid ochii, atunci când îi aud discutând în sufragerie:

-Tati, tu te-ai supărat pe mine? Pentru că mai devreme mi s-a părut că mi-ai vorbit cu un ton, așa, ciudat. Adică nu știu cum să-ți spun. Așa, răstit. Puneți șosetele alea mai bine! Așa ai zis.

-Îmi pare rău dacă așa ți s-a părut, dar doar ți s-a părut. Așa e vocea mea. Când o să vorbesc pe ton supărat, sunt sigur că o să îți dai seama că sunt supărat. Și îți zic de șosete pentru că deja tușești, și pe jos e rece. Îți spun asta pentru că am grijă de tine. Pentru că te iubesc.

-Și eu, te iubesc, tati!

Sfatul psihologului, pe care eu însămi psiholog fiind, nu reușesc mereu să-l urmez: Lăsați loc tatălui să-și construiască relația cu copilul.

Chiar dacă nouă ni se pare că în calitate de mame știm mai bine. Chiar dacă ne este greu să ne abținem. Relația asta este a lor, în mod direct, nu prin noi, mamele. Mai ales atunci când copiii cresc. Pentru că tata nu poartă-n pântec, dar poartă-n suflet și-n inimă.

Dacă aș fi fost cu ei mai devreme, sigur i-aș fi spus soțului că a ridicat vocea mai mult decât era cazul. Dar nu am fost cu ei. Așa că fiul meu și-a folosit vocea și a spus singur cum a perceput el situația. Tatăl lui de asemenea și-a spus și el versiunea lui. S-au înțeles unul pe celălalt și au mai pus o cărămidă relației lor. În mod direct, autentic, fără intermediari.

Acum ei sunt în sufragerie, comentând un meci. Nu i-am deranjat. Am ieșit din baie, mi-am tras pijamalele, m-am băgat sub pătură, am scris acest articol, apoi voi deschide o carte.

Sper să îmi amintesc și altă dată de seara asta, și să las loc relației lor, să se construiască la fel de frumos și de autentic.

Photo by Brittani Burns on Unsplash