Să fie împreună măcar la final de zi. Să ia deciziile importante pentru el, cum ar fi școala, decizii medicale, educația. Și cu unele copilul va fi de acord, iar cu altele nu întotdeauna. Dar părintele nu premiul de popularitate urmărește să îl câștige, căci miza este viitorul bun al copilului.
Să fie relaxați în preajma lui, iubitori și blânzi. Să fie parteneri de joacă, să fie inventatori de jocuri și de rețete secrete de bunătăți la cuptor. Să fie sprijinul părinților, cu sfaturi, la telefon sau chiar în persoană.
Mi-au scris mame, dar am văzut și eu. Bunici trecând peste autoritatea părinților, deliberat, poate fără să își dea seama de ceea ce fac, rănindu-și propriul copil, și implicit, nepoții. Căci ce copil se simte bine în timp ce părintele lui suferă?
Mi-au scris mame despre mamelor lor, care se maternizează, și care le iau locul în viața nepoților. Pentru că ele știu mai bine. Lasă, ce știe mami? Lasă, nu luăm în seamă ce spune ea. Lasă, facem ca noi, nu ascultăm de mami. Și nu este (neapărat sau doar) problema dulciurilor. Este despre programul de școală, programul de somn, despre educație sau chiar și despre deciziile mari., și nu numai
Atunci când demontezi autoritatea părintelui în fața copilului lui, s-a terminat cu autoritatea și relația părinte copil. Este oricum foarte greu să o construiești, este oricum foarte greu să întreții.
Dragi bunici, fiți sprijinul copiilor voștri, și nu competiția lor directă.
Dragi părinți, fiți părinții copiilor voștri, și nu lăsați totul doar în grija bunicilor. Căci nu asta este menirea lor.
Sursă foto: Piron Guillaume on Unsplash