Îmi amintesc vacanțele, serile în doi. Îmi amintesc cinele, îmi amintesc cum gătea felurile mele preferate de mâncare.
Îmi amintesc cum se gătea doar pentru mine. Cum găseam casa lună și toate lucrurile erau la locul lor.
Cum se lipsea de mine în fiecare seară, sub pătură. Cum îi inspiram parfumul părului ei moale, atunci când se cuibărea perfect în spațiul dintre umărul și gâtul meu. Ca și cum partea aceea a corpului meu a fost modelată pe măsura ei.
Îmi amintesc despre complicitatea noastră, despre noi în fața lumii, ținându-ne de mână. Inseparabili, doar noi doi.
Îmi este dor de noi, îmi este dor de libertatea noastră, îmi este dor de ea.
Dragă soțule, știu, văd și înțeleg nevoile tale.
Cel mai probabil și soția ta simte la fel. Sau probabil că acum este amorțită, obosită, copleșită. Ceva s-a schimbat.
Și nu numai că se vede cu alte persoane, ci le și dedică o mare parte din timpul ei.
Dragă soțule, soția ta are nevoie de tine mai mult ca oricând. Să îi fii alături, să o susții.
Dragă soțule, poate că soția ta nu te mai vede ca altă data. Asta este foarte posibil. Dar se întâmplă așa doar pentru că soția ta se mai vede și cu alte persoane, nu doar cu tine.
Dragă soțule, soția ta are grijă de copiii voștri.
Sursă foto copertă articol: Alekon pictures on Unsplash