Fără categorie

Părinte în era tehnologiei

Cum punem limite sănătoase în relația copiilor cu tehnologia

Numai părinte să nu fii în era tehnologiei. Pentru că nu aș vrea să demonizez totuși tehnologia, aș spune că este un lucru necesar, având în vedere că toată evoluția ce va veni de azi înainte, se va baza în foarte mare măsură pe această parte tehnică. Însă cât și cum, și unde ar trebui trasată limita astfel încât să nu dăuneze? Voi povesti în continuare ce am aflat la conferința Social Moms „Părinții, copiii și tehnologia”, de pe 9 martie, care a avut ca temă modul în care tehnologia poate fi folosită în mod pozitiv şi sigur de către copii şi rolul părinţilor în acest proces. (Conferinţa a fost urmărită de către cei 150 de părinţi aflaţi în sala şi de alţi 23.000 de persoane conectate online la transmisiunea live.)

Ce v-aș ruga totuși înainte de a vă transcrie notițele este să priviți puțin lucrurile și prin ochii lor. Dacă ați fi de-o seamă cu ei, nu credeți că ați manifesta același interes față de jocuri, pentru youtube, sau față de informația care este la dispoziția noastră? Îmi amintesc că atunci când eram mică, nu aveam telefon fix acasă, însă îmi plăcea maxim să vorbesc la telefon, mă fascina la propriu. Așa că strângeam fise de 20 de bani, monede din acelea aurii, și-mi sunam toți colegii de la telefonul public. Nu aveam ceva anume să le spun, doar îi întrebam ce mai fac, deși tocmai ce ne văzusem cu două ore în urmă la școală. Noroc că nu era foarte dăunător vorbitul la telefonul public, în comparație cu tehnologia de care dispunem în prezent, și pe care trebuie să învățăm să o stăpânim.  Așadar, puneți-vă puțin și în papucii copiilor însă acționați ca părinți fermi, și încercați să găsiți acel echilibru pe care ar trebui să îl oferim copiilor în toate cele de zi cu zi.

Iată deci cu ce informații vin de la conferință:

Invitaţii au atins aspecte de interes pentru părinţi:

  • cum punem limite sănătoase în utilizarea tehnologiei
  • cum îi ţinem în siguranţă pe copii în mediul online
  • cum folosim resursele digitale la şcoală în procesul de învăţare
  • ce măsuri trebuie să luăm pentru sănătatea copiilor

Otilia Mantelers, Expert în parenting, ne-a vorbit despre implicarea părintelui în viața digitală a copilului, despre importanța conectării înainte de a stabili limite și despre originea fricii pe care o au părinții, în general, față de tehnologie.

Tehnologia poate fi un instrument care să asiste în procesul de acumulare de informaţii sau elementul care ajută oamenii să păstreze legătura cu persoanele dragi. Printre cele mai mari dezavantaje ale tehnologiei identificate de către părinți se numără dependenţa pe care copilul o poate dezvolta, pericolul pe care îl poate întâlni în mediul online, sănătatea (obezitate, probleme de vedere, probleme de postură), izolarea, pierderea interesului faţă de alte activităţi necesare din viaţă de zi cu zi.  „Tehnologia este ca un ciocan: poţi costrui o casă folosindu-l sau poţi să îi dărâmi zidurile. Contează cum foloseşti unealta pe care o ai la dispoziție”, a adăugat Otilia.

Obiectivul central al conferinței Social Moms a fost stabilirea unui echilibru între aceste percepții divergente privind utilizarea tehnologiei. Otilia a vorbit despre ce limite trebuie stabilite în utilizarea tehnologiei și metoda Hand in hand parenting  ce presupune 3 paşi: ascult, pun limita şi iar ascult. „Mă gândesc dacă este nevoie să pun limita acum, exact în acest moment, sau dacă pot să îi dau câteva minute copilului în care să mă conectez cu el şi la ce face el. După aceste minute de conectare, pot pune limita, cu blândeţe. Apoi este momentul să ascult din nou, când copilul meu îşi descarcă furia, care de cele mai multe ori nu are legătură cu limita ce i-a fost impusă”, a declarat Otilia.

Georgiana Rosculet, psiholog și coordonator de proiecte educationale Salvaţi Copiii,  a susținut tema siguranței nativilor digitali în mediul online. Conform studiului privind utilizarea internetului în familie realizat de Salvați Copiii în 2015, 90% dintre copii folosesc cel puțin o rețea de socializare. Cum ajung copiii să aibă conturi de socializare? Se pare că parinții sunt cei care îi ajută să deschidă conturile chiar dacă nu au vârsta minimă acceptată pe site. Înainte de a decide asta, este important să ținem cont de câteva aspecte.

În online este o lume întreagă, copilul nu este în reţea doar cu prietenii lui, aici pot apărea pericole pe care copilul nu le poate identifica: cyberbullying sau ademenirea de persoane necunoscute, sunt doar două dintre ele.

În plus, mediul online este un spaţiu în care copilul se poate exprima creativ, învaţă într-un mod interactiv şi în acord cu interesele lui, primeşte feedback imediat ceea ce este foarte atractiv pentru el. Prin comparaţie, o oră petrecută la un curs la şcoală va părea mult mai puţin interesantă decât una petrecută pe internet.

Pentru a îi proteja pe micuţi în spaţiul online, părinţii sunt invitaţi să reflecteze şi să se informeze cu privire la conţinutul potrivit pentru vârsta copilului său, să analizeze atât beneficiile cât şi riscurile asociate. Primele interacţiuni pe care copilul le are cu tehnologia trebuie să fie ghidate de părinte. Apoi, treptat, aceştia se pot rezuma la  supravegherea acestuia după ce au exersat cu copilul modalităţi specifice prin  care aceştia pot împărtăşi cu părinţii experienţele sale din timpul incursiunilor pe Internet. Programele de control parental pot fi introduse ca un intrument foarte util pentru întreaga familie. Copiii învaţă prin imitare iar părinţii sunt principalele modele de comportament chiar şi în ceea ce priveşte interacţiunea cu tehnologia.

Pentru informaţii privind siguranţa copiilor pe Internet, Salvaţi Copiii pune la dispoziţie o linie gratuită de informare şi consiliere pe platforma Ora de Net.

Ioana Boc, Program Manager Fundația Orange, a vorbit despre Digitaliada, proiectul- pilot derulat de Fundația Orange în mediul rural în 10 școli gimnaziale, în anul şcolar 2016-2017. Proiectul urmărește promovarea educaţiei digitale, îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor din mediul rural prin învăţarea bazată pe folosirea tehnologiei şi a conţinutului digital interactiv şi motivarea profesorilor din toate localităţile ţării pentru a crea conţinut digital propriu, inovator, destinat folosirii în clasă.

Digitaliada propune o metodă de educație bazată pe aplicații și jocuri digitale – „digital game-based learning (DGBL)”, menită să completeze metodele clasice utilizate până acum la clasă cu resurse educaţionale bazate pe tehnologie. În cadrul unor ore de matematică și TIC se folosesc jocuri video și aplicații cu conținut educațional cu scopul de a încuraja o implicare mai mare a elevilor la clasa și de a le oferi acestora abilitățile necesare pentru societatea globalizată, tehnologică, a secolului 21. Până acum, au fost identificate 15 jocuri şi aplicaţii în strânsă legătură cu obiectivele de învățare din programa școlară şi au fost create 60 planuri de lecţie pe care profesorii să le integreze în predare. Toate resursele digitale propuse în proiect sunt disponibile gratuit pe platforma online www.digitaliada.ro care-și propune să devină un hub de conținut educațional digital.

Pe această platformă, Fundaţia Orange derulează şi un concurs în care sunt premiate cele mai inovative materiale educaţionale digitale ce pot fi utilizate în mod liber şi gratuit în lucrul cu elevii la clasa. Înscrierile se fac pe site până la 25 aprilie.

Sfatul medicului a fost prezentat de Roxana Cozubaș, Medic specialist oftalmolog, și Florentina Moraru, Kinetoterapeut.

La întrebarea „cum ne protejăm ochii de lumina albastră violet care este dăunătoare vederii?” ne-a răspuns Dr. Roxana Cozubaș. Există filtre speciale sub formă de aplicaţii pentru telefoane/tablete, ochelari de vedere cu filtru care blochează radiaţia luminoasă, soluții recomandate persoanelor care petrec mai mult de 2-3 ore pe zi în faţă ecranului. De asemenea, Dr. Roxana Cozubaș recomandă utilizarea „regulii 20-20-20” care presupune ca, după 20 de minute de privit la un ecran, privirea să fie mutată timp de 20 de secunde la 20 de paşi depărtare.

Am mai aflat că „până în vârstă de 2 ani, Academia Americană de Pediatrie recomandă expunere zero la ecrane! Practic, în acest interval de vârstă, creierul micuţilor nu poate înţelege imaginile bidimensionale pe care le emite monitorul. Copilul învaţă din interacţiunea cu persoanele din anturaj şi din simţul tactil folosit la studierea obiectelor din jur”.

Între 18 luni şi 5 ani, timpul la ecran al celui mic nu trebuie să depăşească o oră, maxim două pe zi. Acest timp scade dacă există afecţiuni oftalmologice care pot fi agravate de aceste obiceiuri (miopie sau strabism).

Florentina Moraru a arătat ce înseamnă o postură corectă a corpului și a subliniat faptul că profilaxia deposturărilor începe în perioada școlară.

Pentru o poziţie corectă la birou sau la calculator sunt importante mai multe aspecte. Un element important este alegerea biroului şi a scaunului, care trebuie să permită poziţia dreaptă a trunchiului, spatele lipit de spătar. Între trunchi şi şolduri şi între genunchi şi gambă trebuie să se formeze un unghi de 90 grade iar tălpile să fie lipite de sol.

 

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.