Șansa la iubire necondiționată o avem doar o singură dată în viață. Și asta pentru că cu iubirea necondiționată sunt datori părinții și nu altcineva.
Să ne iubească necondiționat prietenii nu este posibil.
Să ne iubească soții necondiționat nu este posibil, pentru că acolo nu ar mai fi căsnicie, ar fi un joc de-a mama și copilul sau tata și copilul.
Iubirea necondiționată este iubirea fără de condiție impusă.
Iubirea condiționată este astfel: Te iubesc pentru că ești cuminte, te iubesc pentru că iei note bune, te iubesc pentru că ești băiat, te iubesc pentru că ești fată, te iubesc pentru că ….
Iubirea necondiționată înseamnă să îți iubești copilul atunci când doarme, atunci când e drăgălaș, atunci când nu mănâncă tot, atunci când îți vine să te urci pe pereți, atunci când se topește în brațele tale.
De ce este necesară și de ce toți psihologii o subliniază atât de frecvent? Pentru că doar în prezența iubirii necondiționate copilul se poate dezvolta armonios, poate crește sănătos, poate cunoaște lumea fără teamă. Iubirea necondiționată este pentru un copil cum sunt aerul, soarele și ploaia pentru un copăcel. Are nevoie de toate acestea la un loc pentru a crește mare, puternic, cu rădăcini adânci.
Un copil care știe că va fi iubit doar pentru note, se va concentra doar pe obținerea de note bune pentru mama și tata, nu neapărat pe dezvoltarea lui. Un copil care nu va obține note bune, se va teme că va pierde iubirea părinților. Iar cursa pentru atenția părinților începe, și orice formă de atenție va fi bună, chiar și cea negativă…
Nu poate greși copilul cât îi pot ierta mama și tata. Este o vorbă din popor, care reflectă cel mai bine asigurarea iubirii necondiționate.
Sursă foto copertă articol: Pinterest