Dragă tăticule,

Parcă te și văd cât ești de mândru și de fericit. Într-un fel pe care nu ți-l imaginai, acum te simți complet, de parcă un gol de care nici măcar nu știai până acum că există, este dintr-o dată plin.

Și cu toată emoția asta nouă și cu toată bucuria, parcă ceva s-a schimbat. Soția ta, viața ta, nu sunt așa cum te așteptai. Cel mic este pe primul loc în toate, viața voastră de cuplu a luat o întorsătură dramatică, și te întrebi, cu teamă, dacă nu cumva lucrurile vor rămâne așa. Ei bine, nu. Calmează-te, trage aer în piept și respiră adânc. Viața, cu toate minunile ei, de abia de acum începe. La început, este un pic mai dificil, mai ales că un copil nu vine cu o carte de instrucțiuni și nici nu poate fi returnat. Este al tău pe vecie. Gândește-te puțin la acest lucru. Nu ai de unde să știi dacă vei fi întotdeauna soțul aceleiași femei sau prietenul cel mai bun al aceluiași bărbat, însă cu siguranță vei fi o viață întreagă tatăl aceluiași copil. Ce poate fi mai minunat de atât?

La serviciu sau în cercul de prieteni, ai tot auzit diverse povestiri despre cât de grea a fost perioada de acomodare cu nou-născutul. Cu siguranță te-au speriat poveștile despre colici, despre plânsetele de nestăpânit , despre mama copilului care devine de nerecunoscut.  Ce te sperie și mai tare este că nu știi nimic despre acest nou capitol, ai impresia că nu te vei descurca iar din cauza faptului că instinctul matern al mamei vine o dată cu nașterea bebelușului, consideri că soția ta se poate descurca foarte bine și singură.

Dă-mi voie să îți spun în primul rând că nimeni nu s-a născut învățat și că soția ta este la fel de speriată ca și tine. Fericirea ta depinde de fericirea persoanei iubite, parcă așa era în  iubire, nu? Oricât de greu ți s-ar părea, tot ce ai tu de făcut este să fii alături de soția ta. Este o etapă a vieții voastre, pe cât de importantă, pe atât de frumoasă. Nu-i nimic dacă nu știi să schimbi scutece sau nu te descurci să îl imbraci pe bebe. Sunt „N” modalități prin care poți să ajuți și am scris câteva exemple mai jos. Încearcă să le bifezi, sau cel puțin discută cu soția ta despre ele.  Cu siguranță va aprecia că măcar te-ai gândit  la acest subiect.

Ascultă-ți soția ori de câte ori simte nevoia să îți vorbească, să se descarce de gânduri. Poate ți se vor părea „prostioare”, banalități, copilării. Însă crede-mă că pentru ea este foarte important, nu ai idee câte scenarii își creează în minte o mămică. Teama, oboseala dar și emoția, o pot conduce  la ideea că nu își îngrijește bine puiuțul, sau că nu este o mamă suficient de bună pentru copilul vostru.

Fii  înțelegător cu acele „nimicuri” care ei îi fac atât de multă plăcere. Plimbările prin parc, cafeaua de  dimineața împreună, serile călduroase pe canapeaua voastră comodă. O ajută să se relaxeze și să se mai rupă puțin de grijile pe care le poartă. Și crede-mă că nici nu îți poți inchipui câte îngrijorări are în suflet.

Fă-i complimente! Spune-i că este cea mai frumoasă, că deși a luat câteva kilograme este chiar mai sexy, și chiar dacă ea nu te va crede, o va ajuta totuși la încrederea de sine. Poate că ai uitat sau poate nu ai acordat importanță, însă ea face totul cu mult  drag și  dragoste. Nu îți va reproșa că spală, gătește sau că te așteaptă cu cina caldă, însă s-ar bucura tare mult dacă i-ai arăta din când în când că apreciezi tot ce face pentru tine, pentru casa voastră și pentru familie. Spune-i cât de bună este mâncarea sau  pur și simplu surprinde-o cu un sărut venit de nicăieri și pentru nimic anume.

Nu  considera  sacrificiu orice lucru pe care îl faci pentru ea. Dacă te roagă să o ajuți la schimbatul scutecelor sau la băiță, ori să duci gunoiul sau să strângi masa, nu o lua ca pe o favoare pe care i-o faci. Până la urmă, copilul are doi părinți, care sunt datori să se implice la fel de mult în creșterea lui. Și nu trebuie să te pricepi de minune, cu timpul vei învăța cum să faci lucrurile tot mai bine. Nimeni nu s-a născut învățat. Crede-mă că nici ea nu s-a descurcat bine de prima dată. Exercițiul este mama învățăturii.

Spune-i că este frumoasă.  Îți amintești de ce ai ales-o pe ea să îți fie alături pentru totdeauna? Fă-o să se simtă iubită, prețuită, respectată, zi de zi. Te asigur că va  aprecia acest lucru mai mult decât o bijuterie, o zi la salon sau o cină la un restaurant cu pretenții.

Știu că lucrezi și mergi zi de zi la serviciu și că te aștepți ca atunci când ajungi acasă să găsești ordine, mâncarea gata și să îți găsești în sfârșit relaxarea după o zi stresantă de muncă. Însă, faptul că ea stă acasă, nu înseamnă că are destul timp să le facă pe toate sau că este mai puțin stresată decât tine. Ba din contră. Colicii, dințișorii, puseele , nopțile nedormite, sunt episoade epuizante pentru ea, mai ales că nu are cu cine să împartă sarcinile. În plus, tu ai avantajul socializării de la serviciu. Ea își petrece ziua între patru pereți, repetând aceleași acțiuni în fiecare zi. Spălat, mâncat, legănat, uneori plâns o dată cu copilul. ( La un moment dat vei înțelege chiar pe pielea ta de unde plânsul.)

Sigur că îți dorești înapoi nopțile de amor, dar cel puțin o lună-două, oboseala și amintirea nașterii nu vor face casă bună cu dorințele tale. Mai bine vizionați un film împreună, sau emisiunea preferată ori doar vorbiți pur și simplu, despre orice altceva în afară de biberoane, scutece și picături împotriva colicilor. Sunteți părinți de acum, însă iubiții din voi nu au plecat nicăieri. Sigur aveți multe să vă spuneți.

Nu a spus nimeni că este ușor să fii părinte. A spus doar că merită.

Dragă tăticule, nici un lucru nu este prea greu dacă îl împarți la doi. Lasă ingrijorarea deoparte și trăiește și iubește. Asta este tot ceea ce trebuie să faci.  Dar cred că știai deja, nu-i așa?

PS. Ne vedem și pe Facebook, unde dezbatem subiectele împreună cu super-mămici.