Acum ceva vreme, am cunoscut un băiat. Una dintre cele mai de preț amintiri ale vieții mele.

Nimeni nu este perfect, dar… el era cel mai aproape de perfecțiune, din câți oameni am cunoscut.

L-am îmbrățișat pentru prima dată și am știut că viața așa cum știam că nu va fi niciodată aceeași.

Schimbase totul.

Viața nu a fost niciodată, niciodată la fel. Pentru că au urmat….

• nopțile nedormite….
• ora de somn, ora de baie, orele de joacă și de culcare
• secundele, minutele și orele oferite non stop omului nou din viața mea
• reconsiderând tot ce știam deja sau ce credeam că știu
• râsetele, chicotelile, alintările, cea mai frumoasă voce din lume
• lacrimile… multe lacrimi…

Apoi, în brațele mele și dincolo de ele, micul meu a început să crească. O altă călătorie dulce-amară a început.

Bebelușul devine copilaș, copilașul de vine băiețel. Un băiețel care va deveni băiat mare, iar băiatul mare va fi un tânăr încântător.

Tânărul încântător va deveni bărbat. Și lucrurile se vor schimba.

Din nou.

Cu fiecare an care trece, viața va continua, dar niciodată la fel.

Nevoile lui se schimbă de la o zi la alta, la fel și ale mele. Amândoi ne schimbăm, încercând să ținem pasul unul cu celălalt. Încercând să ajungem unul la celălalt.

Viața se schimbă încontinuu. Iar eu încerc să mă adaptez.

Nu știu ce urmează, nu știu unde ne vor purta zilele, dar un singur lucru sigur știu:

O bucată din inimă va rămâne lipită de imaginea băiețelului pe care l-am cunoscut cu ani în urmă.

Pentru că mama nu uită…

Sursă foto articol: bethanyjaydeillustration via Pinterest