Uncategorized

Cum reușim să păstrăm ordinea și curățenia cu un mic explorator în casă + concurs (P)

„Copiii sunt niște mici oameni de știință care cercetează și descoperă mediul înconjurător, iar forța care îi îndeamnă este curiozitatea.” – J. Piaget, psiholog

După vârsta de un an, când mobilitatea și deplasarea nu mai sunt un impediment, de abia atunci aventura începe cu adevărat. Tot, dar tot ceea ce îi înconjoară, nu reprezintă altceva decât o experiență nouă care așteaptă să fie descoperită.

Poate că nu am cea mai ordonată casă (de obicei doar la sfârșitul zilei, ori dimineața în zori mă ocup), însă curățenia a fost mereu o prioritate. Din anumite considerente, nu mă pot relaxa, nu pot lucra, nu pot dormi, nu pot mânca unde nu este curat. În fine, e o chestiune care „îmi stă pe creieri.” Am și eu piticii mei 😃. Atenție, o casă dezordonată nu înseamnă o casă murdară. Curățenia se face o dată sau de două ori pe zi, pe când ordinea se face de mai multe ori pe zi. 😀

Cum reușesc să păstrez casa curată? În principiu la fel ca înainte de a avea copil, doar că sunt mai atentă la dezinfectanți și îi prefer cu precădere pe cei care nu conțin clor. De asemenea, sunt muuult mai atentă la microbi, praf și alergeni. Dacă înainte aspiratorul vedea lumina zilei o dată la două zile, acum cel puțin o dată pe zi iese din dulap ca să se întâlnească cu gresia, covorul și colțurile pereților. Sunt prieteni buni, se cunosc foarte bine 🙂 Lui Matei i se pare amuzant când aspir prin casă, ba chiar găsim un prilej de joacă cu ocazia asta. La final, desigur că aspiră și el ca mami. Așadar, un lucru care la noi funcționează foarte bine, este acela că lucrăm împreună. Copiii, pe lângă faptul că imită exemplul adulților, se simt foarte bine când realizează și ei ceea ce fac parintii.

În ceea ce privește ordinea, cu timpul am găsit soluții rapide pentru a strânge repede jucăriile.

  1. Avem un coș mare de jucării, asemănător unui coș de rufe, doar că seamănă de fapt cu un cățel. De obicei, seara adunăm jucăriile împreună ( ziua este la creșă) și le punem în coș pe toate. Uneori vrea, alteori nu vrea. Nu are nici doi ani, așa că nu îl forțez. De cele mai multe ori însă mă ajută.
  2. Îi ofer mai puține jucării la joacă. Copiii se plictisesc repede de o jucărie, așa că nu i le ofer pe toate. Prin rotație, în fiecare zi, îi scot alte jucării. De fiecare dată este încântat ca și cum ar fi primit o jucărie nouă.
  3. Cărțile au locul lor prestabilit, care se află la nivelul lui. Matei are o grămadă de cărți, iar seara le citim pe toate, pe rând. Unele au doar imagini, altele conțin și povești. Când vine vremea să ne pregătim de somn (pregătim lăpticul de noapte bună), le așezăm pe toate la loc. Sigur că nu le aranjează la linie, dar măcar nu rămân împrăștiate în mijlocul casei.

Însă, adevărata provocare este iginiezarea și dezinfectarea.  Lupta împotriva alergenilor cauzati de praf și a bacteriilor este doar a mamei (sau a tatălui, desigur; depinde cine este disponibil :D). Copiii sunt curioși și explorează, iar mâinile și gura sunt principalele modalități de cunoaștere. Așadar, fac tot posibilul ca la sfârșitul zilei să fiu eroină și să alung toți inamicii din casa noastră, iar Savo este aliatul meu de nădejde, mai cu seamă că este o soluție fără clor. Dezinfectez în general toate suprafețele cu care intră în contact, însă insist destul de mult asupra pătuțului, asupra rafturilor pe care sunt așezate cărțile lui (cărțile de obicei adună și mențin mult praf) și desigur asupra căzii, locul în care ziua se încheie cu o bălăceală pe cinste.

Deși locuim în case mici sau mari, la curte sau la bloc, praful există peste tot. Instabilitatea vremii aduce microbi sau bacterii până în casele noastre. Poate la prima vedere pare greu să menții curată o casă cu copii. Eu zic că lucrurile nu stau atât de rău, mai ales că eu consider că este foarte important să existe un mediu curat. Avem aliați puternici în lupta cu crocobaurii, așa că nu este foarte dificil ca părintele să fie erou, să fie învingător.

În încheiere, aș vrea să vă invit să povestiți (aici, pe blog) despre un moment în care v-ați simțit eroii familiei. Cele mai frumoase trei povești vor fi premiate cu câte un kit Savo fiecare plus un joc funny, cu care se pot juca atât cei mici cât și părinții! Durata concursului este de o săptămână, astfel încât vinerea viitoarea voi anunța cei trei câștigători, care vor fi aleși prin tragere la sorți. 

Spor la treabă! 🙂

Later edit. Revin cu extragerea si anuntarea super-mamicilor catre care se vor indrepta cele trei premii. Nu am putut alege, pentru ca toate sunteti eroine, iar o tragere la sorti mi s-a parut cea mai potrivita varianta.

Asadar, lista participantelor super-mami:

  1. 1. Arsene Georgiana
  2. 2. Serban Carmen
  3. 3. Adriana
  4. 4. Gabriela Cattitude
  5. 5. Cristina Mosescu
  6. 6. Adina Pietraru

Iar premiile merg catre…..

Adina Pietraru,  Gabriela Cattitude si Serban Carmen.

Felicitari fetelor, astept contactele voastre, adresa si numarul de telefon, pentru  a va trimite premiul.

Iar pentru super-mamicile care de data aceasta nu ati avut noroc, sa nu fiti triste. In cateva zile urmeaza un alt concurs, cu produse de infrumusetare. Abia astept <3

Va multumesc pentru participare si va astept la urmatorul concurs. 🙂

Ps. Mai jos am atasat print-screen-urile cu extragerile.

Facebook Comments

6 Comments on “Cum reușim să păstrăm ordinea și curățenia cu un mic explorator în casă + concurs (P)

  1. Offf sa zic ca am fost un pic in depresie cand a venit si al doilea bebe…acum avem o luna si jumatate si cel mare aproape 5 ani..cand am ramas singura cu ei cred ca am zis ca sunt o mama erou..este greu intotdeauna dar m am resemnat cu gandul ca in casa trebuie sa fie si putina dezordine sau cel putin intr o casa in care sunt copii..cred ca pe primul plan este sa imi planific timpul in functie de ei si apoi rezolv tot ce mai ramane

  2. Eu ma simt eroul familie din luna martie, de cand sotul meu a plecat in strainatate. Am ramas singura cu Sara ( 9 luni) o casa mare, o curte si mai mare, animale si gradina, ca na… a venit primavara si stand la tara trebuie sa avem ceva in curte. Si asta nu ar fi ceva iesit din comun, dar, pentru ca eu am stat toata viata mea la bloc, nici la bunici nu statea verile, chiar a fost o provocare. M.a trezit de Ziua Femeii ca trebuie sa fiu si barbatul casei. Dar am reusit sa ma organizez si sa fac fata cu brio provocarii 🙂

  3. Pai cum sa incep? Delia 8 luni, energieeee curata, mami disperatade curatenie,nu plange deloc la aspirator, ba chiar se bucura cand aude zgomotul. Tati e plecat( asta e jobul), noi stam cu socrul meu, care are psoriazis(e jalee), fac curatenie de 3 ori pe zi, oriunde se misca , cojitele il urmeaza, ba o mai ia pe Delia si o face alba ca Zapada :))) , ce sa zic, fac curatenie non stop, chiar ma intrem uneori”mai pot?” .. in viitorul apropiat speram sa ne mutam, iar curatenia se va reduce, nu o sa mai fac numai curatenie , voi avea timp mai mult si pt familia mea …

  4. La noi a fost o provocare de la naștere. Maia s-a nascut cu Varus Equin (pe românește, cu un picioruș strâmb). A stat 4 luni de zile cu piciorul in gips, a trecut prin doua operații, una pe talpa, alta deasupra călcâiului. Nu stiu daca „eroina” a fost cuvantul potrivit, dar m-am simtit puternica atunci cand îngerașul meu de 4 luni a iesit din operație si am mers in salon, unde toate mămicile si copilasii de acolo au aplaudat. Inca am pielea de găina cand ma gandesc. Acum suntem bine, Maia are un an si 7 luni si nu doar ca merge in picioare… fuge de nu pot tine pasul cu ea. Dar ma simt eroina de cand taticul a plecat. Atat din tara… cat si din peisaj. Iar eu am învățat sa tin locul amândurora. Pentru ca imi iubesc fetita nespus de mult si as face orice sa fie sanatoasa si fericita.

  5. Bună seara,
    Am un Matei de 8 luni și în timpul sarcinii mi-a fost foarte teama ca vor fi o mămică foarte posesiva, groaznic de speriată de crocobauri din jurul copilului, ca voi steriliza tot, ca îmi va fi teama de tot ce va atinge micuțul. Acum, bebe are 8 lunite și recunosc cu toată rușinea și vinovăția, ca sunt de 3 ori mai rău decât îmi era teama ca voi fi 😀😀😀
    Îmi doream sa stau în permanență numai cu bebe, numai eu sa îl țin în brate, sa îl miros continuu, sa îl ating, sa îl simt. Preferam sa îl las pe tati sa facă toate treburile prin casa, deși nu eram arat de incantata de superficialitatea cu care erau făcute,preferam sa îmi dedic absolut tot timpul lui bebe.
    Cu timpul am învățat însă să fac muuulte lucruri cu Matei in brate (câteodată chiar și sub brat 😀), și am descoperit câte lucruri utile se pot face în gospodărie cu picioarele 😀.
    M-am considerat o eroina în prima zi în care am reușit, fiind singura acasă cu bebe sa spăl doua ture de rufe și sa le întind, sa fac și curățenie în casa, și mâncarea lui bebe, sa sterilizez și jucăriile. Aceasta zi a coincis cu ziua în care a căzut prima (și ultima) data Matei din pat (s-a găsit exact atunci sa învețe sa meargă de busilea), dar trecem peste acest aspect. Dacă la sfârșitul zilei, bebe este bine, sănătos, curat și fericit eu deja ma consider o eroina, indiferent dacă am reușit sau nu sa fac ordine în casa asa cum mi-aș fi dorit. Admir foarte mult mămicile care se descurca cu mai mulți copii, nici nu îmi pot imagina cum reușesc! Pentru mine ele sunt niște supermamici, cu puteri magice, și abia aștept și eu sa devin asa!
    Sper ca nu v-am plictisit! Spor la curățenie, mămici eroine!

  6. Între munca, bebe, soț si casa in construcție, seara după ce adoarme Carina am timp sa fac si eu curățenie. Cu toate ca, dinineata la 7 când se trezește ia lădițele cu jucării, cărțile de joc, si toate hăinuțele ei la rând si le aseaza frumos in mijlocul camerei. Momentele in care ma simt eroina sunt acelea in care vin socrii la noi 😂😂. Au obiceiul de a nu anunța niciodată ca ne vizitează, cu toate Ca vin de la 150 km distanță, mereu vor sa ne facă „surpriza”. A naibii surpriza, ca mi-ar plăcea si mie sa ma anunțe :)), sa am casa pusă la punct. Nu vin des, daaaar pana acum, in cei 3 ani de căsnicie si 1 an 3 l de copil, am avut casa luna la fiecare vizita. Feeling proud :D. Mai ales ca nu am niciun ajutor din partea nimanui, soțul lucrează, apoi merge la noua casa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *