Cele mai frecvente întrebări pe care mamele le au despre dințișorii copiilor. Specialistul răspunde

Râd rar în poze, mai ales în pozele care știu că sunt cumva destinate publicului larg. Din două motive: o dată pentru că oricâte tratamente mi-aș face nu reușesc să ajung la o culoare albă, frumoasă, cât mai naturală și apoi pentru că incisivii mei stau “încălecați” pe dinții din apropiere. S-au mai îndreptat în timp, însă nu suficient. E adevărat însă că nu am întreprins nici un demers în acest sens.

Îmi aduc aminte cum lui Matei primii dințișori i-au apărut după vârsta de 1 an. S-au ivit apoi câte 4 o dată, și jos. Evident că m-am întrebat dacă este normal, am ajuns și la ortodont, însă cu timpul lucrurile s-au așezat. De aceea, m-am bucurat mult de ocazia de a sta de vorbă cu doamna doctor Anca Oltean, care este medic primar ortodonție, specializarea estetică dento-facială. 

Ca să fie totuși un articol relevant pentru voi, plin de informații și de sens, m-am hotărât ca acest interviu să nu fie doar despre chestiuni generale, ci mai degrabă despre interese specifice. Așadar,  am cules întrebări de la mamele din online, și nu numai,  și am alcătuit o colecție de întrebări la care abia aștept să aflu răspuns.

Introducerea fiind gata, haideți să trecem la cuprins, adică la partea practică. Iată sesiunea de întrebări și răspunsuri:

Î. Doamnă doctor Anca Oltean, vreau mai întâi să vă mulțumesc pentru timpul pe care ni-l dedicați. Mai înainte de orice, aș vrea să ne vorbiți puțin despre dumneavoastră. Despre profesie mai ales, dar și despre familie, cu ce vă place să vă ocupați în timpul liber. Notă- desigur, poate să povestească doar din punct de vedere profesional, însă ar fi plăcut să o vedem și ca mamă, ca femeie, ca noi toate ☺

De când mă știu am vrut să mă fac doctoriță. Când eram mică, le spuneam alor mei că vreau să fiu doctor de inimi, mă gândeam că o inimă fericită va readuce zâmbetul pe buzele oamenilor. Întâmplarea a făcut să urmez cursurile facultății de stomatologie și apoi specializarea de ortodonție, deci m-am rezumat doar la partea de zâmbet de pe buzele oamenilor.

Cu toate că este o meserie foarte solicitantă, pentru că necesită dăruire în primul rând, apoi un volum mare de timp alocat studiului și pregătirii continue, pe lângă timpul clinic alocat pacienților, este o meserie care îmi aduce foarte multe satisfacții din toate punctele de vedere.

Sunt mamă a 2 băieți, Tudor are 16 ani și Ioan are 11 ani, care evident că au avut nevoie de tratament ortodontic. Timpul liber este destul de puțin în timpul săptămânii și de cele mai multe ori citesc, iar week-endurile le petrec împreună cu familia făcând diverse activități, de la grădinărit, călărie, drumeții montane, filme, teatru…

Î. Cred că ar fi util să știm ce înseamnă și cu ce se ocupă ortodonția? Care este diferența dintre un medic ortodont și un medic stomatolog?

Principalul obiectiv al tratamentului ortodontic este obținerea unei ocluzii funcționale prin care să se asigure sănătatea structurilor orale și îmbunatățirea aspectului facial, acesta contribuind la bunăstarea fizică și mentală a omului.

Ca să devii medic specialist ortodontic este necesar să urmezi rezidențiatul de ortodonție, care îți conferă dreptul de a practica această ramură a stomatologiei.  

Î. Am primit întrebări pentru toate grupele de vârstă. Vom începe astfel cu vârsta 0. Când ar trebui să începem igiena orală la bebeluși? În ce ar consta igiena propriu zisă, și în ce momente ale zilei ar trebui efectuată?

De regulă, medicul pediatru instruiește mama în privința igienei orale a bebelușului. Aceasta se rezumă la curățarea zilnică a cavității bucale cu ajutorul unei comprese sterile îmbibată în glicerina boraxată, pentru a preveni apariția candidozei bucale.

În jurul vârstei de 1 an, după ce apar incisivii temporari, este bine să-i facem cunoștință copilului cu periuța dentară. La început, îi vom arăta cum ne spălăm noi pe dinți pentru ca totul să pară ca o joacă.

Evident că îl vom spăla noi la început pe dinți, pentru că, dacă îi dai în mână periuța, copilul o va folosi ca să se joace cu ea. Însă, cu timpul, va învăța cum să o folosească. Eu recomand părinților să folosească periuțe adecvate vârstei copilului, iar pastele de dinți folosite până la 3-4 ani nu trebuie să conțină fluor deoarece copilul încă nu știe să clătească gura și înghite. De regulă, pasta de dinți până la 3-4 ani conține carbonat de calciu. Ulterior, se pot folosi și pastele care conțin fluor.

Î. Auzim tot mai frecvent de copii care au demineralizări (mai mult sau mai puține grave). Care ar putea fi cauzele? Igiena incompletă, dulciurile, genetica poate ?

Cauzele demineralizărilor smalțului dentar la vârste mici sunt: greșeli de alimentație (suptul biberonului pe timpul nopții, administrarea de alimente care conțin zaharuri ) și, evident, o igienă deficitară.

Laptele care stagnează în gurița copilului pe durata nopții fermentează și produce un ph foarte acid care favorizează demineralizarea smalțului dinților temporari.

Î. Cum putem să tratăm demineralizările la copii sub 2-3 ani, având în vedere  că nu au răbdare să stea pe scaun, sau și mai bine, cum le-am putea preveni ?

Dacă demineralizările sunt incipiente, simpla corectare a alimentației greșite și instituirea periajului dentar vor face ca ele să stagneze în evoluție.

Î. La ce vârstă ar trebui făcută prima vizită la dentist?

În jurul vârstei de 3 ani este bine să fie făcută prima vizită la cabinetul dentar. Copilul va percepe totul ca pe o joacă, dacă nu îl deranjează nimic, medicul face un simplu control și verifică dacă periajul dentar este făcut corect.

Dacă sunt însă probleme legate de prezența cariilor, iar copilul este speriat deja de apariția durerilor dentare, atunci se indică tratamentul lor cu inhalosedare.

Î: Matei are trei ani și jumătate. Mai întâi îl spăl eu pe dinți, după care îl las și pe el să se spele singur. Ce recomandați? Să lăsăm copilul să se spele singur pe dinți pentru a deprinde obiceiul (cu riscul de a nu fi spălat corect) sau să îl spălăm noi corect cu riscul de a face din igiena dentară un moment neplăcut pentru copil (ceva ce se întâmplă oarecum forțat)?

Evident că îl vom spăla noi la început pe dinți, pentru că, dacă îi dai în mână periuța, copilul o va folosi ca să se joace cu ea. Însă cu timpul, va învăța cum să o folosească. Putem folosi diferite personaje/jucării preferate ale copiilor, ca să îl motivăm. Sau cântecele, în prima fază, până facem ritualul acesta mai serios și devine o rutină.

Î: Este recomandată periuța rotativă la copii? Sau cel puțin, există o vârstă minimă?

Se pot folosi periuțele rotative și la copiii mici. Unii părinți consideră că este mai ușor așa.

Eu aș recomanda, totuși, ca periajul să fie învățat cu o periuță manuală, astfel încât copilul să deprindă o tehnică corectă și apoi să învețe să folosească periuța electrică. Am întâlnit multe cazuri în care copilul folosea periuța electrică, dar igiena era incorectă, placa bacteriană fiind prezentă pe dinți, iar părinții erau contrariați de aceasta.

Î. Majoritatea copiilor au primii dințișori rari. Pentru mulți problema se rezolvă de la sine, pe măsură ce ies toți dintii. La cât timp dupa ieșirea ultimelor măsele ar trebui să ne punem problema unui ajutor de la ortodont? Se pot ajuta și dinții de lapte sau trebuie să așteptăm să iasă cei permanenți?

După vârsta de 3 ani, între incisivii temporari apar spațieri dentare. Este primul semn că încep să se dezvolte maxilarele, astfel încât în jurul vârstei de 7 ani, atunci când încep să apară incisivii definitivi, aceștia să găsească spațiul necesar erupției și alinierii lor corecte pe arcadă.

Lipsa spațierilor între dinții de lapte după vârsta de 4 ani este primul semn că vor exista înghesuiri dentare în dentiția definitivă.

Î. Copilul meu are 1 an și primul dinte nu dă nici un semn că ar avea intenția să se ivească. Ar trebui să mă îngrijorez? (Cred că este întrebarea multor părinți, a fost cândva și întrebarea mea).

În aceste cazuri vorbim de o erupție dentară întârziată, însă nu este motiv de îngrijorare, necesită doar puțină răbdare.

Î. Am o nepoțică în vârstă de 3 ani și 7 luni a cărei dantură de sus s-a măcinat în totalitate. Ce am putea face?

Cel mai probabil, cauza destrucției dentare a fost suptul biberonului pe durata nopții. Dacă distrucțiile nu sunt mari, se pot face tratamente și la această vârstă, există chiar și coronițe speciale pentru dințișorii temporari care se pot aplica astfel încât copilul să poată zâmbi și vorbi corect.

Dacă distrucțiile sunt foarte mari și au afectat rădăcinile dinților temporari, însoțite de abcese dentare, atunci sunt posibile chiar extracțiile acestora.

Î. Ambilor copii le-au ieșit dințișorii de la trei luni jumătate, direct pătați sau stricați. Care este cauza?

Este posibil să prezinte unele defecte de smalț, de genul hipoplaziilor de smalț. Nu este motiv de îngrijorare, doar este necesară o igienă mai atentă.

Î. Bebe are 17 luni si refuză spălatul pe dinți. Ceva trucuri să-l fac să accepte periajul dentar? (Aici mă voi baza pe experiența pe care o aveți în cabinet  :D)

La vârsta aceasta totul înseamnă joacă pentru copil. Deci dacă și periajul dintișorilor va fi luat tot ca o joacă, sunt convinsă că veți avea succes. Îl puteți face împreună pentru că este vârsta la care ei copiază ce văd la părinți.

Î. Alaptatul/biberonul/suzeta influențează apariția cariilor sau creșterea incorectă a dinților (dinți strâmbi)?

Alăptatul în primul an de viață este foarte indicat, pentru că suptul la sân stimulează dezvoltarea normală a maxilarelor bebelușului. În plus, laptele matern este cel mai bun nutrient pentru bebeluș.

Alimentația cu biberonul este benefică doar cu condiția să nu lăsăm bebelușul să doarmă cu biberonul în gură. Laptele fermentează pe timpul nopții și duce la scăderea ph-ului din cavitatea bucală, ceea ce poate duce la apariția cariilor de biberon.

În ceea ce privește suptul suzetei în perioada de creștere, aceasta poate avea un rol de stimulare în dezvoltarea oaselor maxilare, însă folosirea ei după vârsta de 1 an nu este indicată, întrucât determină oprirea erupției incisivilor cu apariția ocluziei deschise. Eu, personal, nu am folosit-o în cazul copiilor mei și nu aș indica folosirea suzetei.

Î.  Aș vrea să aflu mai multe despre dinții „de rechin„. Se pot corecta?

Bănuiesc că expresia dinți de rechin semnifică fie o înghesuire dentară foarte mare, fie erupția vreunui dinte, în special canin, în bolta palatină (cerul gurii). Evident că sunt anomalii care beneficiază de tratament ortodontic, rezultatele fiind de cele mai multe ori spectaculoase.

Î. Piticului meu de 18 luni i-au crescut 2 dinți în același spațiu (efectiv sunt lipiți unul de celălalt), practic are un dinte în plus. Stomatologul ne-a spus ca va cădea și că va fi mai bine la următorii, dar eu nu sunt prea sigură de acest lucru, ce ar trebui să facem până atunci?

Ceea ce aveți de făcut este să așteptați ca dintele temporar, care are probabil un defect de structură, să se schimbe cu dintele definitiv.

Î.  Matei are 6 ani și avem următoarea problemă. Gingia care a fost mâncată de tartru și s-a retras…își  va reveni cu timpul?

Posibil să își revină, dacă respectați regulile de igienă. 

Î: Poziția somnului poate influența stabilitatea maxilarului? O viață întreagă am dormit cu perna sub bărbie/pe obraz. Se poate deplasa astfel maxilarul în timp?

Cercetările făcute pe această temă au demonstrat că dormitul în aceeași poziție timp îndelungat poate afecta creșterea pe o anumită zonă. Astfel este și cazul dormitului cu mâna/pernă sub obraz timp îndelungat. Poate determina apariția asimetriilor faciale care necesită ulterior tratament ortodontic complex.

Î. Ce se poate face în cazul în care un adult, 32 ani are 2 dinti de lapte, iar cei normali sunt crescuti (se vad doar la rafiografie cumva oblici). Deocamdata este o problema de estetica, insa ar putea fi probleme pe viitor din aceasta cauza?

Este vorba de dinți incluși, adică rămași în os după perioada lor normală de erupție pe arcadă. Cel mai probabil sunt canini sau premolari.

Succesul alinierii lor pe arcadă depinde în mare măsură de vârsta pacientului, pentru că după vârsta de 25 ani dintele inclus răspunde mai greu stimulului de erupție și apare anchiloza osoasă. Acești dinți pot rămâne incluși toată viața însă, uneori, pot produce fenomene de rezorbție (scurtare) a rădăcinilor dinților vecini sau chisturi dentare.

Î:  Strungăreața apare din cauza frenului? Trebuie tăiat frenul atunci când ies dinții permanenți pentru a nu mai avea strungăreață?

Cea mai frecventă cauză a strungăreței este, într-adevăr, frenul buzei care este lat și are o inserție în evantai, menținând spațiul dintre incisivii superiori. De multe ori însă, frenul lat este însoțit și de un sept osos mai gros. În aceste cazuri, intervenția chirurgicală care implică remodelarea frenului și a septului osos este indicată pentru corectarea diastemei (strungăreței).

Există însă și cazuri în care spațiul dintre cei 2 incisivi centrali este mărit datorită lipsei mugurilor incisivilor laterali, vorbim despre anodonția acestor dinți, iar aici se impune o altă conduită terapeutică.

Î: Ce înseamnă sigilarea măselelor? Se poate face și pe cele de lapte sau numai pe cele definitive?  Este o variantă recomandată și copiilor sau doar adulților?

Sigilarea șanțurilor și gropițelor de pe fețele ocluzale ale molarilor și premolarilor reprezintă o metodă de profilaxie dentară, adică de prevenire a cariilor pe aceste suprafețe care prezintă un risc mai mare de apariție a cariilor dentare.

Se pot face și la molarii temporari, în jurul vârstei de 3-4 ani când copilul este cooperant.

Sigilările sunt indicate în special pe dinții permanenți și se fac în copilărie, pe măsură ce dinții erup în cavitatea bucală.

Î: Fiica mea are 10 ani și deși se spală corect pe dinți, are un fel de tartru negru în jurul gingiei. Ar putea să fie vorba despre o bacterie care să provoace acest tartru? Ce ar fi de făcut în cazul acesta? Ce măsuri ar trebui să luăm?

Discolorațiile dentare sunt date de prezența în flora cavității bucale a unei anumite bacterii saprofite. Aceste colorații pot fi îndepărtate prin periaj profesional, făcut de medicul stomatolog în cabinet.

Î: Cât de importantă este marca pastei de dinți? Mai ales când ne referim la copii? La ce ar trebui să ne uităm cu atenție atunci când o cumpărăm?

În perioada copilăriei este foarte important să alegeți paste de dinți corespunzătoare vârstei copilului.

Până la 3 ani nu sunt indicate pastele de dinți care conțin fluor, copilul încă nu știe să clătească gura, iar înghițirea unei cantități mărite de flour pe timp îndelungat în perioada de creștere poate determina apariția fluorozei dentare la dinții permanenți.

Ulterior, concentrația de fluor din pastele de dinți crește progresiv spre vârsta adultă, deci este foarte important să alegeți pasta potrivită vârstei copilului.

Î: Care este vârsta potrivită pentru aparat dentar?

De regulă, în jurul vârstei de 7 ani este bine să fie făcut primul control ortodontic. Medicul ortodont este cel care va indica momentul propice începerii unui tratament ortodontic.

Î: Ce fel de anestezie se folosește în cazul copiilor? Există contraindicații? În ce situații se recurge la această opțiune?

Anestezia prin inhalosedare este metoda cea mai des folosită în cazul copiilor care nu sunt cooperanți în timpul tratamentelor dentare. Acest tip de anestezie este indicat și în cazul intervențiilor chirurgicale de mică amploare din sfera cavității bucale (extracții dentare, inserarea unor implanturi dentare) la pacienții anxioși.

Î:  Am o întrebare și despre implantul osos la adulți. Ce soluții există în ceea ce privește un implant, pentru o persoană care și-a pierdut o măsea și osul aflat deasupra măselei (nu știu cum se numește)?

Cazul dvs. implică un consult la medicul chirurg care va analiza situația și va stabili ce tip de implant vă este necesar.

Î: Îndreptarea dinților devine un proces dificil o dată cu înaintarea în vârstă? Spre exemplu, eu acum am 31 de ani. Ar fi un procedeu dureros pentru mine reașezarea dinților cu aparat dentar? Cât timp ar trebui purtat în general, aparatul dentar? Doi, trei ani?

Dezvoltarea tehnicilor în domeniul ortodonției a dus la extinderea vârstei la care dinții pot fi aliniați prin tratament ortodontic. Practic, putem spune că nu mai există limită de vârstă în cest domeniu.

Deci și la vârsta de 31 ani vă puteți îndrepta dinții. Timpul de tratament variază de la 6 luni la 1,5-2 ani, în funcție de gravitatea anomaliei dentare.

Î: Și o ultimă întrebare, cumva de interes general. În cazul în care copilul mânăncă dulciuri, să spunem o ciocolată pe zi, periajul corect este suficient pentru prevenirea cariilor? De asemenea, periajul ar trebui să se întâmple imediat după ce zahărul a fost consumat? Mă gandesc acum la ciocolata care se lipește de dinți și de măsele, și care stă acolo poate câteva ore până la următorul periaj.

Alimentele cariogene sunt în special dulciurile făinoase care aderă pe dinți: prăjituri, acadele, caramele, dropsuri. Acestea devin cariogene atunci când sunt consumate în exces. Dacă ele sunt consumate cu măsură, riscul de apariție a cariilor este diminuat. Introducerea alimentelor care favorizează curățirea dentară, în special fructe, consumate după fiecare masă, scade semnificativ riscul de apariție a cariilor.

Periajul dentar este suficient să fie făcut de 2 ori pe zi: dimineața și seara. Suplimentar se poate folosi clătirea cu apă de gură după fiecare masă, pentru a îndepărta resturile ce rămân printre dinți. După 4-5 ani, în special seara, înainte de culcare, părintele poate completa periajul dentar curățând spațiile inter-dentare cu ajutorul atei dentare.

Îi mulțumesc doamnei doctor pentru disponibilitate și pentru toate lucrurile noi și valoroase pe care le-am aflat.

Dr. Anca Oltean e medic primar ortodont, specializarea estetică dento-facială și are experiență în domeniu de 16 ani si peste 4,000 de cazuri tratate. Este primul medic român și singurul admis ca membru titular în cadrul WSLO (World Society of Lingual Orthodontics) si ESLO (European Society of Lingual Orthodontics), două dintre cele mai prestigioase societăți de ortodonție linguală din lume. 

Pe doamna doctor Oltean o puteți găsi pe site-ul ancaoltean.ro, pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/drAncaOltean/ și e-mail: [email protected].