Râd rar în poze, mai ales în pozele care știu că sunt cumva destinate publicului larg. Din două motive: o dată pentru că oricâte tratamente mi-aș face nu reușesc să ajung la o culoare albă, frumoasă, cât mai naturală și apoi pentru că incisivii mei stau “încălecați” pe dinții din apropiere. S-au mai îndreptat în timp, însă nu suficient. E adevărat însă că nu am întreprins nici un demers în acest sens.
Îmi aduc aminte cum lui Matei primii dințișori i-au apărut după vârsta de 1 an. S-au ivit apoi câte 4 o dată, și jos. Evident că m-am întrebat dacă este normal, am ajuns și la ortodont, însă cu timpul lucrurile s-au așezat. De aceea, m-am bucurat mult de ocazia de a sta de vorbă cu doamna doctor Anca Oltean, care este medic primar ortodonție, specializarea estetică dento-facială.
Ca să fie totuși un articol relevant pentru voi, plin de informații și de sens, m-am hotărât ca acest interviu să nu fie doar despre chestiuni generale, ci mai degrabă despre interese specifice. Așadar, am cules întrebări de la mamele din online, și nu numai, și am alcătuit o colecție de întrebări la care abia aștept să aflu răspuns.
Î. Doamnă doctor Anca Oltean, vreau mai întâi să vă mulțumesc pentru timpul pe care ni-l dedicați. Mai înainte de orice, aș vrea să ne vorbiți puțin despre dumneavoastră. Despre profesie mai ales, dar și despre familie, cu ce vă place să vă ocupați în timpul liber. Notă- desigur, poate să povestească doar din punct de vedere profesional, însă ar fi plăcut să o vedem și ca mamă, ca femeie, ca noi toate ☺
De când mă știu am vrut să mă fac doctoriță. Când eram mică, le spuneam alor mei că vreau să fiu doctor de inimi, mă gândeam că o inimă fericită va readuce zâmbetul pe buzele oamenilor. Întâmplarea a făcut să urmez cursurile facultății de stomatologie și apoi specializarea de ortodonție, deci m-am rezumat doar la partea de zâmbet de pe buzele oamenilor.
Cu toate că este o meserie foarte solicitantă, pentru că necesită dăruire în primul rând, apoi un volum mare de timp alocat studiului și pregătirii continue, pe lângă timpul clinic alocat pacienților, este o meserie care îmi aduce foarte multe satisfacții din toate punctele de vedere.
Sunt mamă a 2 băieți, Tudor are 16 ani și Ioan are 11 ani, care evident că au avut nevoie de tratament ortodontic. Timpul liber este destul de puțin în timpul săptămânii și de cele mai multe ori citesc, iar week-endurile le petrec împreună cu familia făcând diverse activități, de la grădinărit, călărie, drumeții montane, filme, teatru…
Î. Cred că ar fi util să știm ce înseamnă și cu ce se ocupă ortodonția? Care este diferența dintre un medic ortodont și un medic stomatolog?
Principalul obiectiv al tratamentului ortodontic este obținerea unei ocluzii funcționale prin care să se asigure sănătatea structurilor orale și îmbunatățirea aspectului facial, acesta contribuind la bunăstarea fizică și mentală a omului.
Ca să devii medic specialist ortodontic este necesar să urmezi rezidențiatul de ortodonție, care îți conferă dreptul de a practica această ramură a stomatologiei.
De regulă, medicul pediatru instruiește mama în privința igienei orale a bebelușului. Aceasta se rezumă la curățarea zilnică a cavității bucale cu ajutorul unei comprese sterile îmbibată în glicerina boraxată, pentru a preveni apariția candidozei bucale.
În jurul vârstei de 1 an, după ce apar incisivii temporari, este bine să-i facem cunoștință copilului cu periuța dentară. La început, îi vom arăta cum ne spălăm noi pe dinți pentru ca totul să pară ca o joacă.
Evident că îl vom spăla noi la început pe dinți, pentru că, dacă îi dai în mână periuța, copilul o va folosi ca să se joace cu ea. Însă, cu timpul, va învăța cum să o folosească. Eu recomand părinților să folosească periuțe adecvate vârstei copilului, iar pastele de dinți folosite până la 3-4 ani nu trebuie să conțină fluor deoarece copilul încă nu știe să clătească gura și înghite. De regulă, pasta de dinți până la 3-4 ani conține carbonat de calciu. Ulterior, se pot folosi și pastele care conțin fluor.
Cauzele demineralizărilor smalțului dentar la vârste mici sunt: greșeli de alimentație (suptul biberonului pe timpul nopții, administrarea de alimente care conțin zaharuri ) și, evident, o igienă deficitară.
Laptele care stagnează în gurița copilului pe durata nopții fermentează și produce un ph foarte acid care favorizează demineralizarea smalțului dinților temporari.
Dacă demineralizările sunt incipiente, simpla corectare a alimentației greșite și instituirea periajului dentar vor face ca ele să stagneze în evoluție.
În jurul vârstei de 3 ani este bine să fie făcută prima vizită la cabinetul dentar. Copilul va percepe totul ca pe o joacă, dacă nu îl deranjează nimic, medicul face un simplu control și verifică dacă periajul dentar este făcut corect.
Dacă sunt însă probleme legate de prezența cariilor, iar copilul este speriat deja de apariția durerilor dentare, atunci se indică tratamentul lor cu inhalosedare.
Evident că îl vom spăla noi la început pe dinți, pentru că, dacă îi dai în mână periuța, copilul o va folosi ca să se joace cu ea. Însă cu timpul, va învăța cum să o folosească. Putem folosi diferite personaje/jucării preferate ale copiilor, ca să îl motivăm. Sau cântecele, în prima fază, până facem ritualul acesta mai serios și devine o rutină.
Se pot folosi periuțele rotative și la copiii mici. Unii părinți consideră că este mai ușor așa.
Eu aș recomanda, totuși, ca periajul să fie învățat cu o periuță manuală, astfel încât copilul să deprindă o tehnică corectă și apoi să învețe să folosească periuța electrică. Am întâlnit multe cazuri în care copilul folosea periuța electrică, dar igiena era incorectă, placa bacteriană fiind prezentă pe dinți, iar părinții erau contrariați de aceasta.
După vârsta de 3 ani, între incisivii temporari apar spațieri dentare. Este primul semn că încep să se dezvolte maxilarele, astfel încât în jurul vârstei de 7 ani, atunci când încep să apară incisivii definitivi, aceștia să găsească spațiul necesar erupției și alinierii lor corecte pe arcadă.
Lipsa spațierilor între dinții de lapte după vârsta de 4 ani este primul semn că vor exista înghesuiri dentare în dentiția definitivă.
În aceste cazuri vorbim de o erupție dentară întârziată, însă nu este motiv de îngrijorare, necesită doar puțină răbdare.
Cel mai probabil, cauza destrucției dentare a fost suptul biberonului pe durata nopții. Dacă distrucțiile nu sunt mari, se pot face tratamente și la această vârstă, există chiar și coronițe speciale pentru dințișorii temporari care se pot aplica astfel încât copilul să poată zâmbi și vorbi corect.
Dacă distrucțiile sunt foarte mari și au afectat rădăcinile dinților temporari, însoțite de abcese dentare, atunci sunt posibile chiar extracțiile acestora.
Este posibil să prezinte unele defecte de smalț, de genul hipoplaziilor de smalț. Nu este motiv de îngrijorare, doar este necesară o igienă mai atentă.
La vârsta aceasta totul înseamnă joacă pentru copil. Deci dacă și periajul dintișorilor va fi luat tot ca o joacă, sunt convinsă că veți avea succes. Îl puteți face împreună pentru că este vârsta la care ei copiază ce văd la părinți.
Alăptatul în primul an de viață este foarte indicat, pentru că suptul la sân stimulează dezvoltarea normală a maxilarelor bebelușului. În plus, laptele matern este cel mai bun nutrient pentru bebeluș.
Alimentația cu biberonul este benefică doar cu condiția să nu lăsăm bebelușul să doarmă cu biberonul în gură. Laptele fermentează pe timpul nopții și duce la scăderea ph-ului din cavitatea bucală, ceea ce poate duce la apariția cariilor de biberon.
În ceea ce privește suptul suzetei în perioada de creștere, aceasta poate avea un rol de stimulare în dezvoltarea oaselor maxilare, însă folosirea ei după vârsta de 1 an nu este indicată, întrucât determină oprirea erupției incisivilor cu apariția ocluziei deschise. Eu, personal, nu am folosit-o în cazul copiilor mei și nu aș indica folosirea suzetei.
Bănuiesc că expresia dinți de rechin semnifică fie o înghesuire dentară foarte mare, fie erupția vreunui dinte, în special canin, în bolta palatină (cerul gurii). Evident că sunt anomalii care beneficiază de tratament ortodontic, rezultatele fiind de cele mai multe ori spectaculoase.
Ceea ce aveți de făcut este să așteptați ca dintele temporar, care are probabil un defect de structură, să se schimbe cu dintele definitiv.
Posibil să își revină, dacă respectați regulile de igienă.
Cercetările făcute pe această temă au demonstrat că dormitul în aceeași poziție timp îndelungat poate afecta creșterea pe o anumită zonă. Astfel este și cazul dormitului cu mâna/pernă sub obraz timp îndelungat. Poate determina apariția asimetriilor faciale care necesită ulterior tratament ortodontic complex.
Este vorba de dinți incluși, adică rămași în os după perioada lor normală de erupție pe arcadă. Cel mai probabil sunt canini sau premolari.
Succesul alinierii lor pe arcadă depinde în mare măsură de vârsta pacientului, pentru că după vârsta de 25 ani dintele inclus răspunde mai greu stimulului de erupție și apare anchiloza osoasă. Acești dinți pot rămâne incluși toată viața însă, uneori, pot produce fenomene de rezorbție (scurtare) a rădăcinilor dinților vecini sau chisturi dentare.
Cea mai frecventă cauză a strungăreței este, într-adevăr, frenul buzei care este lat și are o inserție în evantai, menținând spațiul dintre incisivii superiori. De multe ori însă, frenul lat este însoțit și de un sept osos mai gros. În aceste cazuri, intervenția chirurgicală care implică remodelarea frenului și a septului osos este indicată pentru corectarea diastemei (strungăreței).
Există însă și cazuri în care spațiul dintre cei 2 incisivi centrali este mărit datorită lipsei mugurilor incisivilor laterali, vorbim despre anodonția acestor dinți, iar aici se impune o altă conduită terapeutică.
Sigilarea șanțurilor și gropițelor de pe fețele ocluzale ale molarilor și premolarilor reprezintă o metodă de profilaxie dentară, adică de prevenire a cariilor pe aceste suprafețe care prezintă un risc mai mare de apariție a cariilor dentare.
Se pot face și la molarii temporari, în jurul vârstei de 3-4 ani când copilul este cooperant.
Sigilările sunt indicate în special pe dinții permanenți și se fac în copilărie, pe măsură ce dinții erup în cavitatea bucală.
Discolorațiile dentare sunt date de prezența în flora cavității bucale a unei anumite bacterii saprofite. Aceste colorații pot fi îndepărtate prin periaj profesional, făcut de medicul stomatolog în cabinet.
În perioada copilăriei este foarte important să alegeți paste de dinți corespunzătoare vârstei copilului.
Până la 3 ani nu sunt indicate pastele de dinți care conțin fluor, copilul încă nu știe să clătească gura, iar înghițirea unei cantități mărite de flour pe timp îndelungat în perioada de creștere poate determina apariția fluorozei dentare la dinții permanenți.
Ulterior, concentrația de fluor din pastele de dinți crește progresiv spre vârsta adultă, deci este foarte important să alegeți pasta potrivită vârstei copilului.
De regulă, în jurul vârstei de 7 ani este bine să fie făcut primul control ortodontic. Medicul ortodont este cel care va indica momentul propice începerii unui tratament ortodontic.
Anestezia prin inhalosedare este metoda cea mai des folosită în cazul copiilor care nu sunt cooperanți în timpul tratamentelor dentare. Acest tip de anestezie este indicat și în cazul intervențiilor chirurgicale de mică amploare din sfera cavității bucale (extracții dentare, inserarea unor implanturi dentare) la pacienții anxioși.
Cazul dvs. implică un consult la medicul chirurg care va analiza situația și va stabili ce tip de implant vă este necesar.
Dezvoltarea tehnicilor în domeniul ortodonției a dus la extinderea vârstei la care dinții pot fi aliniați prin tratament ortodontic. Practic, putem spune că nu mai există limită de vârstă în cest domeniu.
Deci și la vârsta de 31 ani vă puteți îndrepta dinții. Timpul de tratament variază de la 6 luni la 1,5-2 ani, în funcție de gravitatea anomaliei dentare.
Alimentele cariogene sunt în special dulciurile făinoase care aderă pe dinți: prăjituri, acadele, caramele, dropsuri. Acestea devin cariogene atunci când sunt consumate în exces. Dacă ele sunt consumate cu măsură, riscul de apariție a cariilor este diminuat. Introducerea alimentelor care favorizează curățirea dentară, în special fructe, consumate după fiecare masă, scade semnificativ riscul de apariție a cariilor.
Periajul dentar este suficient să fie făcut de 2 ori pe zi: dimineața și seara. Suplimentar se poate folosi clătirea cu apă de gură după fiecare masă, pentru a îndepărta resturile ce rămân printre dinți. După 4-5 ani, în special seara, înainte de culcare, părintele poate completa periajul dentar curățând spațiile inter-dentare cu ajutorul atei dentare.
Îi mulțumesc doamnei doctor pentru disponibilitate și pentru toate lucrurile noi și valoroase pe care le-am aflat.
Dr. Anca Oltean e medic primar ortodont, specializarea estetică dento-facială și are experiență în domeniu de 16 ani si peste 4,000 de cazuri tratate. Este primul medic român și singurul admis ca membru titular în cadrul WSLO (World Society of Lingual Orthodontics) si ESLO (European Society of Lingual Orthodontics), două dintre cele mai prestigioase societăți de ortodonție linguală din lume.
Pe doamna doctor Oltean o puteți găsi pe site-ul ancaoltean.ro, pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/drAncaOltean/ și e-mail: [email protected].