Mâna lui grea trecând ușor prin părul ei castaniu, privirea întunecată de dorință, sărutul moale pe umărul stâng… Le-a fost dor.

Ochii caută și vor să vadă, inima tremură și tânjește să simtă.

„Să nu îmi dai drumul niciodată”, îl roagă ea, închinzându-se în brațele lui. „Locul tău a fost întotdeauna în  brațele mele”, șoptește el ușor, săruntând-o pe frunte. Sentimentul de pace o surprinde zâmbind.

Plouă, iar frunzele ude rătăcite în geam, desenează jocuri de umbre ce se leagănă într-un dans suav al nopții.

S-a dus și vara asta. Aroma toamnei a șters ultimii săi pași. El a rămas aici, de-o veșnicie.Căci nu este o simplă iubire de-o vară. Este o iubire pentru o viață-ntreagă.

Opriți-vă puțin din vârtejul cotidian, si bucurați-vă de mirosul de toamnă, de spectacolul  frunzelor pictate in culori calde care cad îndrăgostite de pământ. Dragostea nu doare, însă singurătatea da. Sa uiți de cel de lângă de tine, sa nu il iubesti necondiționat, sa îl pierzi, să fii singur intr-o relatie,  asta doare. Dragostea nu.

Ridicați-vă privirea din telefon, nu mai căutați scuze, nu mai amânați iubirea. Este aici, acum, profitați de ea. Iubiți-vă soții/ soțiile si purtați-va cu ei/ele ca si cum ar fi ultima voastră zi pe pământ. Intr-o zi chiar va fi.