Dacă grijile mamelor ar prinde glas, ar acoperi lejer forfota celui mai aglomerat oraș din lume

26 august 2019
Postat de Mamă de Matei în Uncategorized
1
Dacă grijile mamelor ar prinde vreodată glas, ar acoperi lejer forfota celui mai aglomerat oraș din lume

Scriu aceste rânduri pe telefon, în pat, ascultând și măsurând fiecare respirație a copilului meu. Este trecut de ora unu noaptea, însă nici unei părticele a corpului meu nu îi arde de somn. Ochii refuză să se odihnească, în somnul mult așteptat. Așa-i construit corpul mamei, să rămână alert la cel mai mic semn de pericol care poate amenința sănătatea sau somnul liniștit al pruncului ei. 

Scriu patru cinci rânduri, apoi îl mai mângâi pe creștet, netezindu-i pletele încâlcite de atâta frecuș și fierbințeală care i-a modificat programul obișnuit de joacă și de alergat. Doarme liniștit acum, slavă Domnului. Îl ating ușor ca să nu-și facă griji, mama-i aici, îl veghează. 

Există o vorbă din bătrâni. Se spune că există un Dumnezeu al copiilor care-i ferește de rele. Pe același principiu, eu cred că mamele au și ele un înger păzitor, care le însoțește în tot zbuciumul lor.  Altfel de unde această putere neomenească a mamelor să înfrunte toate provocările rolului de mamă? Și de unde o așa inimă mare încât să încapă muntele de iubire nemaiîntâlnită care îi inundă fiecare venă și fiecare arteră din corp? 

Îngerul păzitor al unei mame nu are vreme de răgaz. Și nu pentru că i-ar fi de trebuință mamei anume. Oh, nu, nici vorbă. Ci pentru că mama îl pune la treabă necontenit în nopțile cu febră și tuse neobosită, în zilele în care mama e departe de prunc, la serviciu, și se roagă să își găsească puiul bine la întoarcere.

Nu am ajuns încă la vârsta aceea, mai avem mult de mâncat și de alergat până acolo, însă sunt sigur că mama nu îi dă liber îngerului păzitor nici în nopțile când îl așteaptă să vină și nu mai vine că e la o bere cu băieții sau la un suc cu fetele… 

Mama îl roagă pe îngerul păzitor să îi ferească copilul de rele și care nu cumva să pățească ceva. Iar îngerului i se face milă de mamă și își deschide aripile asupra pruncului, căci suferind copilul, mama ar fi suferi înzecit.
Mamele sunt grijulii pentru că altfel nu ar mai fi mame.

Dacă grijile mamelor ar prinde vreodată glas, ar acoperi lejer forfota celui mai aglomerat oraș din lume. Iar dacă oamenii ar auzi și ar înțelege grijile mamelor, n-ar mai putea dormi multă vreme. Mama și îngerul-s neosteniți.

Îngerul păzitor al unei mame nu are odihnă nici ziua, nici noaptea. Îl mai fură somnul pentru o clipă, pe-o margine de pat, abia după ce o vede pe ea că închide câte un ochi. Îngerul păzitor al unei mame cunoaște bucurii pe care niciun alt înger nu le știe. Stă uneori așa…căzut în admirație față de ființa asta plăpândă ce se cheamă femeie.

O privește cum își hrănește la sân pruncul și el însuși fiind copleșit de atâta dragoste supraomenească, cu o adiere blândă de aripi, mângâie minunea lui Dumnezeu…

Dacă grijile mamelor ar prinde vreodată glas, ar acoperi lejer forfota celui mai aglomerat oraș din lume
Sursă foto: aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.