Uncategorized

Anul acesta, voi petrece Paștele în familie și nu în farfurie

Cred că toate par altfel atunci când ești copil. Când eram mică, Paștele mă găsea întotdeauna, la țată, la bunici. Mergeam la Denii și la Prohod, în fiecare an, fără greș. Toți copiii de pe stradă ne dădeam întalnire să mergem să trecem pe sub masă.Cu flori în mână, culese din fața casei, cu haine noi, fiecare după posibilitățile părinților, însă fetițele de la oraș, cam toate aveau pantofiori negri de lac şi dresuri albe. Era sărbătoare în sat și chiar simțeam asta. Se simțea asta în pomii proaspăt văruiți, în liliacul care atunci înflorea, în mirosul ispititor de cozonaci proaspăt scoşi din cuptor. Când intram în curtea bisericii, ne închinam de trei ori apoi ne îndreptam negreșit spre cimitir, cu traseul bine stabilit în minte. Mergeam mai întai pe la ai noştri, apoi pe la gropile unde mamaia ne spusese de-acasă să trecem cu lumină, pentru că avea sî vină abia după ce se ocupa de animale. La Prohod nu întotdeauna prindeam loc lângă grupul de copiii care cântau după cărticele, așa că nu întotdeauna cântam și eu, alteori nici nu înțelegeam ce se cântă,dar era despre Domnul Iisus care Se răstignea pentru noi şi era de-ajuns să simt fior în tot corpul.

Azi e Vinerea Mare şi sunt în Bucureşti. Maşini zăpăcite în trafic, pe trotuar oamenii se grăbesc cu sacoşele pline să ajungă acasă ca sa pregătească mesele îmbelșugate care vor ajunge mândre vedete pe Facebook. Înainte primeam haine noi ca să întâmpinăm Învierea Domnului curați cu totul, la suflet și la port. Acum cadourile vin de la iepuraş…

În anii trecuți am alergat și eu după cumpărături ca să petrec apoi trei zile în bucătărie ca să pregătesc zece feluri de mâncare pe care nu le putea mânca nimeni, desigur. O săptămână întreagă frecam uși și podele de parcă nu mai făcusem vreodată curat în casa mea. Sămbăta seară, îniante de slujbă, finalizam ultimele aranjamente, iar duminica mă găsea epuizată fără poftă de a mânca ceva, mă săturasem doar pregătindu-le.

Anul acesta am făcut curat ca de obicei. Oricum aspiratorul periază covoarele o dată la două zile, praful îl șterg zilnic iar de spălat spăl în fiecare zi. Am pregătit un cozonac, câteva ouă colorate, ciorbă și sarmale. Este suficient pentru noi. Oricum mergând în vizită, toți țin morțiș să guști câte ceva.  E păcat de Dumnezeu să facem risipă de mâncare.

Anul acesta și de acum în fiecare an, sărbătorile le voi petrece în familie, alături de cei dragi și nu în farfurie. Mă voi bucura de ai mei, de cei pe care îi iubesc, pentru că suntem sănătoși, pentru că avem ocazia să fim aproape și voi fi recunoscătoare pentru că pot să îi cumpăr hăinuțe noi copilului meu cu care să întâmpine Învierea Domnului, pentru prietenii cu care Dumnezeu m-a binecuvântat, pentru că locuiesc într-o țară în care nu mă tem pentru viața familiei mele.

Vă urez un Paște cu pace, cu lumină, cu iubire și zâmbete și căldură.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *